Mereu e cate unul...

...care se gaseste sa fie nemultumit. Asta ar fi bine daca intentia ar fi constructiva si ar urmari progresul.

Dar cand se uita in gradina vecinului si incepe sa se simta defavorizat ca celalalt are si el nu atunci e o problema. Pentru el. De fapt, o dilema. Pentru mine.

E usor cand ceri ceva si poate fiecare e indreptatit sa ceara in fiecare moment. Ar trebui sa existe o balanta si sa incepi sa mai si dai inapoi, poate nu cat vrei sa primesti, dar macar cate ceva. Ciudat cum ultimul aspect este ceva paranormal si nu corespunde realitatii sa spun normale, astfel ca este omis din diferite motive de cel ce cere si din moment ce nu obtine ce a ordonat incepe sa arunce cu injective. Pacat. Nu ca mazluieste cu noroi, ci ca pentru obrazul este prea ingrosat uneori sa vada si lucrurile la adevarata lor valoare. Dar asta ar presupune sa isi dea jos ochelarii de cal ce vad numai partea interesata si indraznesc sa spun un pic de educatie sau bun simt minimal incorporat in softul interior.

E greu sa pui mana sa muncesti zilnic pentru ceva ce corespunde unui angajament, fie el verbal, scris sau subinteles. E usor insa sa astepti ca va veni de undeva cate ceva si sa spui extrem de rar si "multumesc" cand se intampla, ca de cele mai multe ori se trece cu vederea si asta, doar e normal sa primesti.

Sunt o gramada de oportunisti ce ar depune minimul de efort si obtinerea de recompense majore si repetabile daca se poate, dar sa traduca un pic sprijinul prin rezultat inregistrat este peste puterile lor. De ce ar face-o?

E greu sa construiesti ceva din nimic si mai greu e sa finalizezi proiectele indraznete incepute. Te bazezi pe necunoscut, dar ai aliati curajul si ambitia personala. Lupti poate ca este o pasiune, dar mai conteaza de ce o faci? Statuie nu primesti, financiar esti pe minus, iar timpul pierdut si nervii inregistrati nu cred ca mai suporta descriere. Cu toate astea, unii o fac. Construiesc.

Dar vin oportunistii ce asteapta si se trezesc vorbind ca vor si ei cate o felie din ce a cladit altul. Si cer. Dar si ce cer, te apuca ameteala!

Asta este o realitate care te mahneste. Pe unii ii doboara, pe altii ii invrajbeste si mai mult, pe altii ii face indiferenti. In orice caz, strica in orice ipostaza.

Mereu e cate unul...

...care se gaseste sa deschida gura in plus. Pacat.

Intr-un fel sau altul, am fost placut surpins inca o data sa vad cum cineva construieste ceva in sport. Am avut exemplul Olimpia unde sala de jocuri a fost reamenajata in totalitate, precum si aproape toata baza Iancului.

Zilele trecute, impins de picaturile de ploaie, am fost sa batem mingea la o noua locatie destinata tenisului. Undeva la Piata Muncii, cineva a inceput sa construiasca un nou complex tenisistic, iar inca de la inceput planurile par a fi minunate. Bravo voua!

Mereu insa e cate unul...

...care se gaseste sa deschida gura aiurea si sa expuna consecinte ulterioare imaginate asemeni unui complot prezidential. De ce asa?

Ar fi mai bine sa spunem toti "multumesc" si sa ne bucuram ca cineva construieste. Unii in baze sportive ce in ultimii ani au disparut sub daramaturi, unii in procese de pregatire ce scot campionii de maine, unii in resuscitari de sectii, unii in domenii de promovare a valorii...in orice.

E mai usor insa sa stai cu mainile in san si sa astepti sa primesti si, ce e mai dureros, sa arunci cu vorbe grele la adresa celor cativa care construiesc pentru voi cei care daramati. Pacat, dar viata merge inainte.

Cu drag,