Romania, our land ... their choice

Zburam undeva acum un an pe rute internationale cu avioane TAM apartinand liniilor aeriene braziliene si ceea ce m-a frapat ulterior in timp a fost auzul sloganului brandului de tara: "Romania, the land of choice!". Si stiti de ce? De fiecare data cand aterizam pe vreun aeroport sud-american cu aceste avioane amintite stewardul de serviciu incheia elegant :" ... flying with us is a matter of choice". Fara sa vreau a aparut o paralela nedorita intre cele doua anunturi, fie ele comerciale sau nu, paralela infipta adanc in subconstientul personal ce roade si din pacate nu da roade la ceva zambitor. Macar de fatada.
Problema e simpla. Scriu azi pentru o situatie sigur probabila in viitor: aterizez la Bucuresti, inchiriez o masina si purced repede la Constanta la turneu. Am la mine o harta sau gps ( merge si o gsp ), o distanta de strabatut, un timp de parcurs destul de indestulator si o ora de ajuns pentru sign in. Sportiva mea joaca calificari, sa spunem la viitorul turneu WTA de la anu' ( v-ati prins de ce am spus de viitor, nu? ), deci e vineri si cum aleg o cursa de Germania ce isi infige flapsurile in Otopeni de dimineata stabilesc ora de plecare din periferia Bucurestiului la orele 11.
Si aici incepe promo-ul dnei Udrea de anul asta cu impact la anu: "Welcome in Romania, the land where all the players are getting late to their tournaments" ... caci nimic mai simplu nu e decat mersul pe centura, stanga spre Autostrada Soarelui si apoi trenuletul alandala prin canicula intr-o zi de iulie, basca si vineri, a anului 2010.
Claxoane, fact sheet, telefoane, apa, o tigara ?!, transpiratie, injuraturi, iar injuraturi, ceva glume, un pic de resemnare, pana la urma scoti banii: taxa de la Fetesti. Si speri, ca tot omul, ca ai ajuns. Adevar grait, caci nu ai ajuns la destinatie, ci la capatul puterilor. Cum, nu am ajuns la capat dupa 4 ore de mers la 100 km si ceva centrimetri?
"Don't worry, your player is confirmed, call later for the match" spune totusi supervizorul, un respiro necesar ce atenueaza oarecum cele inca cateva zeci de minute bune de dans teava spate-teava fata ce mai sunt de suportat ...
Ajuns totusi sa ma dau jos din masina, verific ceasul, sterg de doua ori cadranul, scuip a lehamite si incep sa scot zambetul de strainez. Doar cat ai clipi din ochi dau cu globul ocular de staff-ul turneului si trebuie sa fiu cu sarm. Toate bune, toate frumoase, caci pana la urma fiecare avem defecte ... ce voi avea sa aflu insa dupa ramane ca in videoclip : "the land of choice" ... si nu a mea, ci a lor celor gata sa jupoaie la greu totul pentru servicii super umflate de dorinta excesiva de a acoperi gaurile neputintei. Nu organizatorii, ci gazdele de dupa strada plina de politai vigilenti.
Om vrea sa organizam noi si ceva frumos in tara asta, dar o mana de oameni nu vor reusi sa picteze un tablou gaunos plin de mucegai vizual, olfactiv, financiar ... degeaba facem sloganuri, masluind parsiv de mult o realitate simpla traita numai printr-un singur drum de la Bucuresti la Constanta.
... motoarele incinse imping colosul pe pista. Stiu ca undeva, peste cateva zeci de minute, eu strainezul voi auzi din nou sloganul "Romania, their land, our choice" si ma voi bucura ca am de ales totusi.
PS: luptele politice atenueaza din ce in ce mai mult calitatea umana si eficienta sistemului. Am scris o situatie ipotetica cu iz sigur probabil la anu', permitindu-mi intr-un mod total deloc patriotic sa va dau "something for choice": aterizati la Sofia ( Bulgaria ), veniti pe autostrada pana pe litoralul imbibat de dunele de nisip bulgaresti, faceti o scurta scufundare, luati un bronz rapid si apoi fuga catre vama si destinatia finala.
Cu drag,