Chiar acum,stand in holul hotelului,am vorbit cu un tanar jucator italian,care astazi a avut o experienta incredibila,la care nici nu visa.S-a antrenat cu Nadal,el care nu e nici macar in prima suta ITF,nici macar in primii trei juniori din Italia,a batut mingea cu numarul doi mondial.Uauuu...are deja pe desktopul laptopului,poza pe care a facut-o cu Rafa la sfarsitul antrenamentului, pe care sigur il va tine minte toata viata.Ce experienta!!!
Ema Bogdan la terminarea meciului de simplu de astazi,cand am felicitat-o pentru prima victorie la un Grand Slam si am intrebat-o cum a fost,nu-si putea stapani bucuria si inca emotiile traite pe teren,povestind cum au impresionat-o copiii de mingi,cand ii aruncau mingile sau cand ii aratau palmele goale ca nu au mingi,atunci cand se intorcea cu fata spre ei.Ce experienta!!!
Dar astazi am trait si eu o experienta si anume am avut sansa sa vad vreo treizeci de minute pe Show Court 3 un meci de dublu din cadrul intrecerii gloriilor.Cine juca?Mark Woodforde si Todd Woodbridge contra Pat Cash si John Fitzgerald.Sa va mai spun cum a fost?Nu cred ca mai e cazul,doar ca pentru mine,caruia de mic mi s-a insuflat dragostea pentru jocul de dublu de catre marele antrenor Cucu Schmidt,considerat "cel mai mare dublist" din toata istoria Romaniei, a fost fantastic sa vad una din perechile cele mai valoroase de-a lungul timpului si un mare campion,castigator de Grand Slam,ca Pat Cash.Cata experienta adunau cei patru mari jucatori!
Asta iti rezerva zi de zi participarea la un asemenea eveniment cum este un turneu de Grand Slam si cate poti invata de aici.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
1 comment:
Scriam in urma cu ceva zile intr-un post rolul circuitului de juniori pentru un sportiv junior doritor de performanta. Mai mult, iata diferenta mare dintre un turneu de gradul A si un turneu de gradul A de Grand Slam cum sunt cele patru. Pentru cei ce au avut "urechi sa citeasca" sper ca acest post sa le confirme cele srise in mod personal atunci. Pentru ceilalti le spun ca nu punctele adunate conteaza, ci tocmai aceste "experiente, experiente".
Cum echipa este cea de jucator-antrenor, este firesc ca cealalta jumatate isi incarca bateriile constant si constructiv stand in aceasta atmosfera de Grand Slam.
Echipa devine mai happy, incepe sa viseze, sa creada ca se poate. Revine acasa cu o altfel de atitudine si vede totul cu alti ochi. Cei ce rezista vor culege roadele. Cei ce nu...a fost un vis frumos.
Melbourne-ul pare mai aproape cu aceste impresii si trairi. Lumea tenisului mare pare mai usor de atins cand primesti astfel de posturi prin intermediul lumii virtuale. Si nu numai. Sorana contra Ivanovic, Raluca contra Vaidisova. Deci se poate.
Anul trecut am participat la randul meu la aceste evenimente australiene. Rezultatele modeste inregistrate atunci sunt istorie. Imi revin in memorie insa tot ceea ce a fost "happy" si tot ceea ce inseamna atmosefera din preajma topului mondial.
Si cum tot spuneati de tragerea concluziilor in most just dupa aceste experiente, inchei cu: fiecare cum percepe. Eu stiu insa o sportiva ce a ales sa mearga mai departe datorita acestor experiente. In mod constient. Cu asumarea muncii titanice. Si are mari sanse sa reuseascaa revina acolo la Melbourne unde in luna ianuarie se da ora exacta in tenis.
Succes Romaniei,
Succese Emei si Simonei in intrecerile de simplu...
Cu drag,
Post a Comment