Coach's Corner: Rasarit de soare

Sunday, June 14, 2009

Rasarit de soare

"A trecut ceva vreme de la ultimul rasarit de soare privit in liniste sau macar cuprins in graba" ... Imi sopteam in liniste dis de dimineata pornit la drum haotic dupa o noapte plina de zvarcoliri, pasind in taina intr-o noua zi de duminica torida de vara intr-un Bucuresti amortit inca.
Nu am apucat rasaritul, dar am urmarit inaltarea lina a zmeului purpuriu de undeva de deasupra blocurilor pana in inaltul cerului compact. Acum dogoreste parintesc pe cer. Nici nu cred ca imi doream sa vad mai mult decat aceasta imagine-traseu decat asa sau, poate, influentabila intr-un sens comun ce ar fi schimbat frumosul la un standard acceptat si apreciat deopotriva.
Cobor ochii acum, urmarind zmeul buclucas cum isi continua drumul spre inaltul cerului ... cineva acolo dirijeaza parsiv traiectoria si cum soarele e deja prea puternic ma retrag la umbra. Am vazut ce a fost frumos, acum e timpul sa astept rasaritul de a doua zi. Pana atunci rasaritul lunii e parca mai aproape ...
Cu drag,

No comments:

Post a Comment

Urmatorul pas

Vor ramane pe aceasta platforma online amintirile si impresiile trecutului ...
E timpul de a accelera ritmul de joc, de a servi si returna mai bine; de a ne misca mai rapid.
E timpul de concentrare asupra unei noi abordari asupra tenisului din spatele jucatorului si a terenului de joc.
E timpul ca suporterul sa isi faca simtita prezenta. Antrenorul. Parintele. Si toti cei implicati.
E timpul sa informam mai repede, mai clar si la obiect despre cele multe ce se invart in cerc si nimeni nu le vede.
E timpul sa progresam ...
Si atentie: nu voi inchide obloanele fortat de intuneric, ci voi lupta cu norii pentru ca intr-o zi soarele sa razbata. Si sper ca si tu si toti cei ce aveti ceva de spus. Nu sta cu mainile in san, vino alaturi de noua platforma Coach's Corner si lupta pentru drepturile tale in sport. Relateaza experientele tale, invatamintele acumulate, progresele inregistrate, bucuriile si tristetile de zi cu zi.
Cu drag,

Avem dreptul?

Construim prin demolare edificii umane, subjugand tot ce a mai ramas liber: miscarea. Dar nu-i bai, caci vom economisi bani din disponibilizarile masive din educatie implementand proiecte ambitioase de achizitionare a unor motostivuitoare performante ce vor transporta inainte-inapoi copii viitorului satuli de atata diaree verbala incorporata in salile de curs ale liceelor cu programe active de dezvoltare a neuronului. V-a fost teama la cutremur? Cutremurul moral al unei natii de martieni va improsca mai multa panica decat orice alt cataclism natural, adevaruri stiute si din pacate ignorate caci unde-i carte nu-i miscare! Nu avem dreptul, dar avem tupeul sa pasim constant cu stangul in rahatul vizionar al strategiei romanesti de dezvoltare cu forcepsul a detoate si nimic concret! Ei si?

Do I need you to cover my back, coach?

How will I know …

… The answer of what I am doing there, far away from home, near the fences of a tennis court behind of a player eager for the only thing that matter, the win?
There is only one answer: I’ll never know!
And that’s a reality of a journey started few years ago as a way of walking through life and continuing these days in the same manner. Why more if I don’t know why should I do more?
- "Sssssttttt … Silence please, someone wants to play the game on the real court where the real fight occurs. You are disturbing with all your stupid questions. And by the way, what’s the problem other there? It doesn’t seem that you have one" … My thoughts were heard by a watcher.
- "That’s ok dear watcher, but don’t believe everything you see. It’s a normal thought that's says: “That’s a coach life”.
By coach