Am fost pus in doua situatii diferite ale aceluiasi palier de-a lungul timpului, amandoua avand acelasi rezultat ( victoria ), dar obtinuta in doua modalitati diferite ( sportivul/sportiva a jucat bine sau a jucat prost ).
A jucat prost ... si pe termen scurt victoria primeaza ca si beneficiu, pe termen mediu si lung o suita de astfel de evenimente pot aduce dezechilibre.
A jucat bine ... un meci, apoi inca unul si, poate un turneu intreg. Atunci este in forma sportiva si asta este minunat, cu atat mai mult cu cat daca acest proces intervine in mod organizat pentru un turneu de obiectiv stabilit dinainte. Victoria, cat si intreg procesul de pregatire devin constructive pe termen scurt, mediu si lung. Daca a fost doar un meci, amandoua sunt in regula si speri ca poate, intr-o zi, numarul lor va creste si va deveni constant.
Daca analizam structuri de meciuri, simplu si fara legatura, totul poate fi decodat. Insa daca aranjam prezentul intre trecut si viitor, atunci constatam ca poate sportivul(a) a jucat prost dintr-un anumit motiv destul de solid sau viceversa. Sau pur si simplu s-a intamplat. Daca a jucat bine, toata lumea e happy. Daca a jucat prost, e motiv de sedinta: interna, interioara, cu parintii, cu toata lumea.
Cine este in masura sa declare daca a fost benefic sau nu?
Eu ma uit pe live score pe internet si dupa un meci castigat declar satisfacut: Bravo! A castigat, nu? Habar nu am ce s-a intamplat, dar victoria este atat de dulce.
Eu mai uit la meci live si transpir cu totul observand framantarile din teren din dorinta de a castiga. A castigat totusi, dar ma macina ceea ce a fost.
Eu ma uit la meci live si zambesc. Joaca bine si castiga, deci este super.
Sunt doua situatii, ale omului prezent la meci si ale celui absent de la meci, amandoi interconectati la zbuciumarile prezentului ( bineinteles amandoua categoriile de oameni sunt direct implicati, nu simpli spectatori ) care catagorisesc rezultatul in mod diferit.
Dar ce spune sportivul? Ehhh, aici este aici ... daca s-ar trece repede peste moment, atunci cu siguranta urmatorul meci ar fi diferit sau identic, pentru ca a doua zi este o noua zi. Si astfel ar deveni benefic pentru pionul principal.
Si inchei cu ... ce e mai usor sa inveti un sportiv? Sa castige sau sa joace bine?
Ciudat ca amandoua se intrepatrund destul de mult, dar a juca bine este echivalentului teoriei ( sau a antrenamentului obisnuit, a antrenamentului pe puncte sau a termenului de antrenament ), cat a castiga corespunde practicii ( a realitatii, a nevoilor zilnice, a jocului competitional ). Personal consider ca este dificil si de analizat cand joci bine, pe cand victoria este indubitabil de cuantificat.
Mult mai greu este sa inveti un copil sa castige ( multe se invata, dar si multe se dobandesc la nastere ) decat sa il inveti sa joace bine, cu atat mai mult cu cat a juca prost este realitatea palpabila a celui ce vrea sa castige jucand bine sau cat mai bine ... In secunda doi se afla in postura in care culege exact ceea ce nu vroia sa se intample ( a jucat prost si s-a facut de ras ) sau viceversa ( in care isi propusese sa castige cum o fi cateva ghemuri si castiga meciul jucand super ). Multe meciuri din circuit se castiga jucand modest si un singur meci fenomenal pe turneu, decat jucand bine permanent.
Ce este mai benefic? Numarul zerourilor din banca ... clasamentul mondial ... ca statistica nu intereseaza pe nimeni!
Cu drag,
No comments:
Post a Comment