Decodarile

Neata. O spun in fiecare dimineata sportivilor ce vin, saluta, imi cauta privirea si apoi incep incalzirea. Ii urmaresc cum se dezmortesc in felul lor, ciulind urechile la cel mai mic zgomot, asteptand indubitabil semnalul de inceput de antrenament. Si ... Upsss, startul unei zile noi in care eu antrenorul voi incerca sa fac pe antrenorul modeland intr-un fel sau altul pe el sportivul isi deschide aripile trimitand bivalent coduri descifrabile ce aparent sunt nimicuri verbale sau gestuale, insa nimic nu poate fi mai eronat.
Primordial trasam ca antrenor sarcini tehnice, fizice, tactice preluand un rol de conducator asupra sportivului ce accepta acest acord tacit de incredere pentru ca probabil asa este normal sa fie: unul vorbeste, unul asculta. Cine insa asculta si cine vorbeste? Hmm, asta poate fi un amanunt ce surclaseaza sarcinile initiale declansand un proces fin de constructie solida a motorasului principal numit interiorul uman.
Descifrarea rapida a semnalelor primite este un mijloc invizibil si supus subconstientului ( aparent ) al relatiei sportiv-antrenor transpusa prin intermediul comunicarii verbale si non-verbale ce sta la baza fleacurilor numite tehnica, tactica bla, bla, bla ... De foarte multe ori INSA se intampla invers ...
se ignora amanuntele !
Neata va spun si voua la sfarsit, caci pentru fiecare incepe o zi in care veti decoda semnale. Cine va vorbi si cine va asculta in cazul fiecaruia ramane de vazut.
Cu drag,