Impossible is nothing ...

... si Justine Henin se intoarce in circuit.

De ce insa in ultima perioada in circuitul feminin comeback-urile au prins culoare? Davenport, Clijters si acum Henin reintra in circuit dupa o absenta destul de lunga argumentand fiecare la randul ei cu propriile motive, dar esenta ramanand aceeasi: o noua aventura, aceeasi persoana. Oricare ar fi motivele, avem un plus "retro" ce se simte vizibil, dar si o dilema: circuitul feminin pierde din ritmul ascendent al dezvoltarii?

Se poate spune intr-un fel si asa daca analizam la rece rezultatele celor doua foste campioane care au reintrat in top la fel de repede. Prababil ca acesta este si targetul lui Justine. Prefer insa sa cred ca tenisul de calitate  al momentului isi are la origini ceea ce ieri exista, adica un frumos tehnico-tactic incadrat intr-o rama fizica dirijat de un mental puternic. Dublate de o lupta a inteligentei si mai putin a exhaustarii fizice. Si momentan comeback-urile cred ca ne demonstreaza asta.

Speranta moare ultima in cazul meu, astfel ca acel tenis nebun de care scriam are un antidot al momentului, chiar daca el este readus prin prisma trecutului. Impossible is nothing si poate maine si circuitul masculin isi gaseste vreun temerar. Cine stie?

Cu drag,