Sunday, June 22, 2008
Tristete si bucurie
O zi de sambata,care era prima zi la Wimbledon,a inceput si a continuat normal,pentru o zi aici,cu sosire din timp la club,pentru a avea timp de un antrenament de pregatire fizica la gym si apoi de mici chestii necesare inainte de antrenamentul de tenis, care urma sa inceapa la 13,45.In drumul spre teren,insa,mobilul a semnalizat,primirea unui sms,si cand l-am citit,am ramas socat,in urma,iar Raluca uitandu-se spre mine,probabil mi-a vazut fata,pentru ca intrebarea i-a tasnit imediat pe buze : "S-a intamplat ceva rau?"
Da,era ceva rau,o veste teribil de trista,de acasa,eram anuntat ca George Bucuroiu,se stinsese din viata int-un teribil accident de masina.Nu am fost prieteni apropiati,dar ne cunosteam,si cred eu si respectam reciproc,vorbeam de cate ori ne intalneam si am apreciat intotdeauna capacitatea lui,dorinta de a se implica in binele tenisului romanesc si puterea lui de munca,atat cu copiii mereu la turnee,cat si in treburi organizatorice si nu stiu cand mai avea timp,in arbitraj.Asa l-am vazut si ultima data,cand am si vorbit,din pacate pentru ultima oara,la Sibiu,la Cupa Davis,la meciul cu Franta.Acum,nu mai pot spune,decat,Dumnezeu sa-l ierte!
Mai tarziu,dupa mai mult de trei ore,vorbind iarasi cu Raluca,despre ce se intamplase si ce se poate intampla pe soselele din Romania,ea mi-a spus : "Acum sa nu va intristati,iarasi!"
Si pana la urma,datorita ei,si sorei si cumnatului ei,care ne-au invitat la un muzical,la un teatru in Centrul Londrei,am terminat ziua,fericit,extrem de incantat de spectacolul vazut."Sunetul muzicii" m-a vrajit inca o data,totul a fost minunat,decorurile,punerea in scena,costumele,interpretarea actorilor,dar mai ales cei sapte copii ai capitanului,cu inocenta,vioiniciunea,vocile cristaline,dar mai ales gestica si mimica,si in special micuta Gretel,care m-a readus din nou la starea de optimism,ca viata merge inainte,asa trebuie sa fie.
Si cand tot drumul de o ora,de intoarcere,Raluca a fredonat continuu,refrene din spectacol,am uitat de cele rele si m-am incarcat cu pozitivism pentru ceea ce urmeaza.
Pentru seara minunata de care am beneficiat mii de multumiri,Critinei,lui Guy si Ralucai!
Da,era ceva rau,o veste teribil de trista,de acasa,eram anuntat ca George Bucuroiu,se stinsese din viata int-un teribil accident de masina.Nu am fost prieteni apropiati,dar ne cunosteam,si cred eu si respectam reciproc,vorbeam de cate ori ne intalneam si am apreciat intotdeauna capacitatea lui,dorinta de a se implica in binele tenisului romanesc si puterea lui de munca,atat cu copiii mereu la turnee,cat si in treburi organizatorice si nu stiu cand mai avea timp,in arbitraj.Asa l-am vazut si ultima data,cand am si vorbit,din pacate pentru ultima oara,la Sibiu,la Cupa Davis,la meciul cu Franta.Acum,nu mai pot spune,decat,Dumnezeu sa-l ierte!
Mai tarziu,dupa mai mult de trei ore,vorbind iarasi cu Raluca,despre ce se intamplase si ce se poate intampla pe soselele din Romania,ea mi-a spus : "Acum sa nu va intristati,iarasi!"
Si pana la urma,datorita ei,si sorei si cumnatului ei,care ne-au invitat la un muzical,la un teatru in Centrul Londrei,am terminat ziua,fericit,extrem de incantat de spectacolul vazut."Sunetul muzicii" m-a vrajit inca o data,totul a fost minunat,decorurile,punerea in scena,costumele,interpretarea actorilor,dar mai ales cei sapte copii ai capitanului,cu inocenta,vioiniciunea,vocile cristaline,dar mai ales gestica si mimica,si in special micuta Gretel,care m-a readus din nou la starea de optimism,ca viata merge inainte,asa trebuie sa fie.
Si cand tot drumul de o ora,de intoarcere,Raluca a fredonat continuu,refrene din spectacol,am uitat de cele rele si m-am incarcat cu pozitivism pentru ceea ce urmeaza.
Pentru seara minunata de care am beneficiat mii de multumiri,Critinei,lui Guy si Ralucai!
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment