Tennis Europe introduce IPIN-ul

Forurile continentale se aliniaza rapid la trendul de dezvoltare conceput in ultimii ani de Federatia Internationala in randul circuitului de juniori si cel profesionist, Tennis Europe implementand deja incepand cu noiembrie 2009 sistemul unic de inscriere/retragere la turnee prin intermediul IPIN ( International Player Identification Number ). IPIN-ul este un cod unic folosit de fiecare jucator pentru a participa in turneele internationale, procedurile de inscriere/retragere se realizeaza prin intermediul internetului, usurinta accesului la datele de contact ale fiecarui turneu fiind astfel mult mai facila, reducand astfel implicarea federatiei ( si a aprobarilor necesare ), precum si a timpului de trimitere a cererilor de inscriere/retragere prin fax. Totul este online si securizat, fiecare jucator fiind reaspunzator pentru optiunile alese.

In fiecare an se plateste o taxa de activare a acestui IPIN, valabila 12 luni, pentru Tennis Europe fiind stabilita la 30 de dolari, partea buna fiind ca ea este valabila si in randul circuitului ITF Juniors. Un alt aspect important il constituie faptul ca tranzitia unui jucator de la juniori la profesionisti ( tennis europe-itf junior circuit-atp/wta tour/itf pro's ) necesita acelasi IPIN stabilit la inceput pentru fiecare jucator in parte, singurul lucru in plus fiind plata diferentelor de la fiecare esalon in parte.

Cu aceasta masura, Federatia Europeana de Tenis ( Tennis Europe ) eficientizeaza organizarea turneelor, atat din punct de vedere al jucatorui cat si din punct de vedere al organizatorului.

Cu drag,

Dansul pinguinilor

Nici ca se putea gasi un exemplu mai bun al vremurilor electorale in care ne aflam, bineinteles sportul cotizand cu dreptul in exact fix preajma palierului cascat la maxim ciugulitor de banuti sau voturi. Nu intram in amanunt, ci in detalii pe ritmuri de muzica de dans:

Si daca tot veni vorba, unul dirijeaza, altii danseaza, iar ultimul o cam zbarceste. Sa fie ala unul d-al nostru ratacit in ape tulburi?
PS: in curand noua platforma Coach's Corner. Pana atunci, spor la treaba si atentie la ce dansati!
Cu drag,

Social networking

Tenisul incepe sa depaseasca granitele cuminti ale promovarii individuale intrand in lupta pe aproape toate canalele informationale ale internetului, cel mai vizat si mai puternic aliat al momentului in incercarea de a vinde imaginea brandurilor consacrate.

ATP-ul si WTA-ul au lansat deja de ceva timp propriile sectiuni dedicate "social networking-ului" prin folosirea Flickr, Facebook, Twitter, Youtube. Au implementat numeroase widget-uri, fie ele audio sau vizuale. Au upgradat considerabil propriile site-uri.

Marii concurenti de pe piata materialelor sportive nu stau deoparte si participa la trend, chiar daca inca majoritatea testeaza piata.

Si ... aproape toate turneele profesioniste sau de juniori incep sa isi dezvolte propriul site sau propriul blog, pasi primari ce aproape de fiecare data au ca parteneri aceleasi retele de "social networking".

Nu e rau, putem si noi?

Cu drag

Sobolanii de net

Am fost infestat de comunism inca din fasa, dar ca voi toti nascuti cu cel putin 5-6 ani inainte de revolutie mi s-a dat dreptul de a alege intre a ramane acolo sau a pasi inainte. Am ales a doua varianta crezand cu tarie ca timpul schimbarii isi instaleaza cortul magic aducand cu sine libertatea, dar si democratia, acest fenomen cu doua taisuri ce ascunde in cotloane, mai nou,  SI sobolanii de net.

Cine sunt ei?

Sunt cei ce se insinueaza nevazuti prin fibra optica. Sunt cei ce paraziteaza paginile web ale celor ce scriu, folosind internetul pentru a-si etala frustrarile si a-si razbuna neimplinirile. Sunt cei ce lovesc marsav sub protectia anonimatului sau a diferitelor pseudonime ce le cad la indemana in mijlocul "creatiei literare", persoane greu de gasit prin felul in care se fac vazuti. Sunt cei care injura, ponegresc, ataca, porcaiesc, instiga, mazluiesc orice continut in ultimul lor loc de joaca: spatiul de la sfarsitul fiecarui articol. Sunt cei ce atunci cand vad lumina fug cat cuprind cu ochii pasand totul inexplicabilului.

Asemeni sobolanilor din subsolul oricarui case.

Au rontait destul atingand din ce in ce mai mult si cablurile de internet la care s-au conectat instant, trezindu-se in fata tastaturii.Si-au continuat si in aceasta postura fuga de responsabilitate, ascunzandu-se de fiecare data cand trebuie sa spuna lucrurilor pe nume. Nu au taria de a-si privi adversarul in ochi, recurgand la plapuma multimii necunoscute sau la gesturi provocatoare. Un singur lucru e ca a doua natura la ei: fofilarea.

Ce nu vor sa inteleaga aceste animalute este ca nu se pot ascunde. Orice deratizare generala e un chin, dar nu si o imposibilitate. Ei pot fi depistati prin mijloace informatice cand topaie cu pasi greoi si apoi urmariti penal. Sau mai usor, li se pot taia labutele soioase suprimandu-le accesul la comentarii, dandu-le sansa si lor sa scrie un articol, nu numai cateva randuri. Bineinteles, daca o si pot face ei si nu cei platiti pentru asa ceva.

Poate zecii de ani de comunism in care romanii au exersat cu sarg turnatoria sub protectia anonimatului ar putea fi aratati cu degetul. Ar fi insa o minciuna prin care oamenii s-ar refugia in cotloanele intunecate de frica celor ce isi infig dintii numai atunci cand nimeni nu ii vede. Si, trebuie mentionat ca la fel ca mine, au cu siguranta dreptul sa aleaga.

Dupa exact doi ani de la postarea primul articol pe acest blog am ales in mod fortat sa moderez comentariile, singurul regret fiind ca libertatea de expresie nu poate fi oprimata si asta prin constitutie. Vorbim insa de comunicare om-sobolan ce nu poate fi acceptata decat prin intrarea in normalitate si anume ...

... spune cine esti ca sa stiu cu cine vorbesc.

Dupa exact doi ani de la postarea primului articol pe blog concluzionez ca am facut bine prin decizia de a scrie vizibil si transparent, singura mahnire fiind ca nu am scris mereu si numele celor in cauza, alegand garniturile intesate cu branza gata de praduit moka de catre sus numitii. Am facut bine alegand sa scriu EU, antrenorul si omul Ovidiu Popescu, pentru ca atunci cand TU vei avea ceva de spus sa stii unde sa vii sa cauti. Sa te uiti in ochii mei, sa nu scuipi, sa nu ameninti, sa nu injuri, sa nu sari la bataie, sa nu ma faci pe la spate ... sa ai demnitate spunand tare si raspicat: NU E CA TINE si uite de ce.

Pentru cei ce vor alege sa ramana sobolani, nu le doresc decat alergatura usoara pe cararile intunecate. Pentru cei vor alege sa stea la masa oamenilor le urez bun venit si un nume, ca sa stiu cu cine vorbesc. Pentru amandoua categoriile insa, comentariile vor fi de acum incolo moderate.

Cu drag,

Kusturica si tenisul?

Barierele bunului simt inca respira cu forta in carcase umane fragile supuse din ce in ce mai mult agresiunii verbale intr-un sport alb cu numele, dar din ce in ce mai patat de pete corozive. Ce stiti voi de fapt? Ceea ce auziti mazluit in stanga si dreapta sau de cele mai multe ori din fata ochilor bombardati de secvente, randuri, interese, un prefabricat incolor adaptat la ceea ce trebuie atins de unul dintre cei ce calca pe cadavre cu biblia in mana.

" ... din pacate pt cei care ar trebui sa fie modele,antrenori sau conducatori de cluburi,sportul tinde sa devina alibiul unei agresivitati incisive,al unei violente legale,si sa ofere acestor porniri un teren fara granite,unde conteaza doar scopul de atins,iar sportul ajunge un refugiu unde isi golesc raul acumulat." O spune un copil transformat in sportiv si oripilat pana la extreme de ceea ce a putut indura intr-o seara de tenis la un Campionat National pe Echipe.

Am citit cuminte randurile aruncate in acest articol. Am rememorat la fel de cuminte momentele din acea seara. Am fost acolo, pe banca, langa sportiva cu profil de campioana careia victoria si curajul i-au adus ocara si cuvinte dure.

Probabil si ea va citi cuminte aceste randuri. Probabil si ea la randul ei va rememora la fel de cuminte momentele din acea zi de pranz. A fost acolo, la gard, langa antrenorul "prostanac" caruia coloana vertebrala si curajul i-au adus amenintari, injuraturi si flegme.

Si voi cititi cuminti. Si voi treceti peste intr-un final caci randurile nu dau nume sau situatii concrete, ci refugii permanente ale celor ce nu au puterea sa puna punctul pe i. S-a ajuns ca brutalul sa intimideze sportul alb colorand colturile terenului in pete negre. Ajutat si protejat din plin de tusierii deghizati in oamenii devoratori de sport.

Ne trebuie un nume, macar un nume pentru ca totul sa aiba sens. Nu-l veti afla de aici, nu azi si nu acum ... poate ca sunt las, de ce nu demn de mizeria ingurgitata. Arunc insa o intrebare: ce club participant la competitiile pe echipe a incalcat regulamentul de desfasurare prin "acord" de comitet director in mod flagrant si lipsit de orice temei? E unul singur ... alipit prin acord tacit cu numele nespus.

Ce titlu, ce articol scris de o sportiva ce singura ei vina e ca ii place sportul cu racheta !?!!!

PS:

- a redacta un "anunt" postat joi in timpul unei competii ce a inceput de luni dupa un regulament afisat vizibil ce modifica substantial acelasi regulament afisat

- a lipi o foaie cu randuri fara data sau numar de inregistrare denumita "anunt"

- a enunta in "anunt" cluburi fara nume ce solicita modificari

Si ...

A culege acelasi numar de echipe inscrise si formate dupa regulamentul calcat in picioare cu exceptia UNUIA SINGUR!!! ... miroase a altceva decat ceea ce scrie in ultimul paragraf al anuntului respectiv. Coloborat cu ceea ce scrie sportiva ne pune pe un drum fara speranta de vindecare. Dar cine e bolnav, nu?

PS: am incheiat foiletonul de nereguli de la Campionatul National pe Echipe Seniori 2009 cu dezgust. Inca un an transat de interes a brazdat tot ce a putut. Medaliile insa au ramas neatinse.Ca asa-i in tenis!

Cu drag,

Ca tot vorbim numai de tenis ...

... sa luam o scurta pauza. Daca ai si timp liber sau esti la munca si vrei sa te destinzi, trage un ochi la moaca asta:

Hai sa te vedem pe tine: cat de haios poti fi in conditiile in care click-uiesti aici fast, te joci cat vrei sau cat poti ( pana te prinde sefu' ) si apoi trimiti un link cu poza postata pe coltul tau online exact in comment-ul acestui articol.  Merge si un email cu atasament la adresa scrisa jos in josu' paginii!

E liber la binedispunere ... sau nu?

Cu drag,

Fun la ei, realitate la noi

Mie asa mi se pare ca ar merge acest scurt-metraj de pe youtube noua romanilor aflati in lesa ...



... adica care dintre noi?
Cu drag,

Nostalgia unei zile de 17 octombrie

E devreme si ma uit pe geam cum sta sa ploua in timp ce incerc sa pun cap la cap diverse informatii. Incerc sa apelez la logica si la probabilitati pentru a putea incropi un aluat cat de cat consistent care sa poate rezista atacurilor virusilor gripei ce cloceste in atmosfera. Incerc ... si am o zi inainte sa cred ca pot schimba ceva.

Cumva stiut de mine acest inceput de zi difera de ultimele ultimilor ani trecand subtil in nostalgia trecutului. Nu e vina mea ca deschid cutia amintirilor, ci a telefonului caruia ii zbarnie reminder-ul setat la randul lui de atunci si pana acum. Arunc un ochi pe ecranul luminat intermitent si instantaneu pis ochii cu lacrimi statute.

Afara ceata isi face de cap aruncand la atac cate o pala razleata de ploaie marunta. S-a schimbat pana si acest cadru insorit al unei zile de 17 octombrie ajungand sa traim contrariul. Cui sa spui ca poate azi asteptam soarele? Poate, in soapta, numai lui cel caruia ii datorez amintirile. L-am uitat cu totii de parca nici nu a existat.

S-au alterat multe, unele au ramas insa la fel.

Olimpia Bucuresti ridica cupa de Campioana Nationala pe Echipe Senioare in sportul numit tenis in jurul acestei date in care obisnuiam sa il daruim ca si cadou dansului. A ramas astfel ziua, a ramas astfel amintirea, numai este insa omul. Raman reperele incrustate in tinichele, medalii, cupe si ... din in cand in mintea unui muritor.

Azi eram obisnuit sa primesc un zambet cald dublat de o privire blanda din partea celui ce a fost Octavian Dimofte. Era ziua dansului. Primesc in schimb injuraturi, amenintari, imbranceli si flegme din partea celor ce atunci stiau ca azi e o si mai speciala irijandu-se in oameni de sport. Amandoua au legatura cu acelasi Tavi, diferenta insa e ca dansul stia sa faca diferenta intre interes, sport si valoare.

Cuvintele devin din ce in ce mai greu de scris. Am o singura dorinta: ca in aceeasi zi de 17 octombrie dansul sa se uite in jos sa vada cum arata ceea ce a fost.

Cu drag,

Sfintii oraselor

Ori ce cate ori alegi Franta ca tara tranzit sau punct de oprire temporara e imposibil sa nu remarci ca in fiecare regiune exista cel putin un sfant la un oras sau grup de asezari umane. Unde mergem? Oriunde incepe cu "Saint ...". Pentru mine e un fel de joc-asociere de nume ce isi intinde aria de acoperire in extrem de multe colturi, alegand din ce in ce mai mult sa soptesc "Saint" si apoi un prenume, cautand apoi pe harta si grupand oarecum sfintii intr-un fel de ordine logica.

Exista asa ceva? Ar fi interesant de stiut.

Ma gandeam insa la ceva mai mult, fara a intra in dedesubturi religioase: cum ar fi sa spunem Bucurestiului, de exemplu, Sfantul Bucur? Sau ... Sfantul Timis? Sfantul Iasi? Nu suna rau, nu?

Nu este insa un model de urmat ceea ce francezii etaleaza, insa imi trecuse prin minte aceasta ipotetica asociere de cuvinte ce poate ar mai purifica un pic din praful adunat pe la colturi in dughenele afectate de criza. 

PS: Nu am fost niciodata la Sfantul Gheorghe, de exemplu, dar sunt curios daca "Sfantul" orasului chiar isi face simtita prezenta, caci in restul oraselor tarii ceea ce nu e scris inainte isi cam face de cap.

Cu drag,

Echipe. Pregatiri. Decizii

M-am amuzat copios la antrenamentul baietilor, riscand si cate un zambet la antrenamentul fetelor, amanunte infime ce au aparut in plus fata de anul trecut. Hey, e totusi un plus si nu un minus, trebuie sa recunoastem. "Asta nu e coach!" aproape ca a fost scos la iveala de pe buzele lor. Probabil ca m-am defectat.

Aceasta noua editie a nationalelor a adus cu sine mult mai multe incertitudini si probleme de rezolvat, dar pana la urma guvernul a cazut la alta echipa, deci e loc de mai bine macar la mine in ograda. Daca vreau. Si culmea ca intr-acolo ma indrept. Am trecut demult de abc-ul miscarilor de culise, asteptand si acum copia xerox a deciziei Comitetului Director cu privire la schimbarea unor paragrafe cruciale ale regulamentului. Intarzie sa vina, macar eu asa ma amagesc. Probabil insa transparenta este un fel de transpiratie asiduua in momentele de cumpana, intelegand tacit ca unde fierbe nu trebuie sa bagi nasul, ajunge doar sa privesti ca trecator cum telefonul fara fir schimba soarta tenisului.

Si uite ca am ajuns din nou la mantinela aproape de sportivi,  vijelia din atmosfera ce s-a napustit azi in Bucuresti indreptandu-mi atentia spre capitole mult mai importante: pregatirea sportivilor, asistenta sportivilor, bucuria alaturi de sportivi. Conteaza ca greselile trecutului sunt compensate in prezent pentru a mai spala din pacate asa cum se intampla la Prof Sandulescu ce cere si i se aproba dupa ce a cerut si i s-a refuzat? Pentru soarta tenisului da, pentru echipa pe care o conduc nu. E timpul sa ma bucur alaturi de ei, ajunge stress-ul trecutului.

Zambetul sportivilor a coexistat aproape simultan cu vijelia naturii undeva in trecutul apropriat, stergand ridurile de suparare provocate de paradoxurile VOITE ale sistemului. Sunt echipe si automat si pregatiri. De asemenea urmeaza deciziile. Ele sunt simple: hai sa jucam!

PS: Multumesc fetelor din echipa si baietilor. Sunt de nota 20 si sunt mandru de ei. Cu multumiri speciale echipei tehnice, ca de obicei voluntari-benevoli ( in timp ce cei de drept ingrasa porcul la alte echipe, sa spunem elegant cam in asemenea hal deocamdata ) si Andreei Iova, mereu mi le-a servit la obiect. Si a avut dreptate.

Cu drag,

Un gest. O campioana ...

Participantele la campionatul national pe echipe seniori/senioare isi inclesteaza fortele incepand de azi la centrul national, din pacate deocamdata vremea fiind potrivnica. Trec repede peste discutiile si ambuguitatile aparute de vineri incoace, dar revin destul de repede cu neregulile caci acestea exista cat carul ...

Ating un subiect intern daca poate fi numit asa si anume echipa feminina a CS Olimpia Bucuresti in cadrul careia, una dintre jucatoare nu a putut raspunde afirmativ convocarii la aceasta editie de campionat national, dar a tinut in mod personal sa "rasplateasca" efortul echipei din zilele urmatoare.

Raluca Olaru participa saptamana aceasta la un turneu WTA la Linz si apoi Moscova, program competitional ce nu i-a permis cantonarea in Bucuresti pentru cateva zile alaturi de toate celelalte fete, inainte de plecare spre turneul austriac surprinzand placut: a oferit cate un echipament ( sort si tricou de joc ), un cozoroc si o mansetiera fiecarei coechipiere angrenate la echipe, adaugand: "Imi pare rau ca nu pot fi alaturi, succes!"

Cuvintele nu pot inlocui gestul ...

Cu drag,

Joaca de-a interesul + update

Asa cum era de asteptat in preajma sarbatorilor nationale pe echipe, de data aceasta de seniori si senioare, in mod brusc si extrem de rapid site-ul FRT isi modifica continutul online cu stiri noi, stergand rapid si fara urma stiri vechi. Motivul? Greu de dibuit de cei ce respecta regulamentul, usor de depistat de cei ce fenteaza regulamentul. Sa incerc insa sa nu arunc cu vorbe grele inainte fara a construi jocul din spatele terenului.

Comitetul Director a decis, in slujba tenisului si mai presus de toate din cauza si datorita dezvoltarii  tot a tenisului ca " Avand in vedere numarul mic de inscrieri in Campionatul National pe Echipe de Seniori (...) a hotarat prelungirea termenului limita de inscriere si de incheiere si inregistrare la FRT a acordurilor de imprumut pana la termenul limita de confirmare care va fi luni, 12 octombrie 2009 orele 10:00."

a) termenul regulamentar a fost 15 zile inainte de data inceperii competitiei ( afisat pe FRT in prima faza ). Apoi s-a revenit cu o noua modificare si anume 5 octombrie ( afisat pe FRT in a doua faza ), ca astazi totul sa fie schimbat radical cu cele mai scrise mai sus.

b) ce inseamna numar mic de echipe? Cine decide ca un numar este mic sau mare sau corespunzator pentru un Campionat National? ... in timp ce exista regulament si fact-sheet aprobat in cunostinta de cauza de Comitetul Director si Comisia de Competitii?

c) daca comitetul director are puterea sa serveasca binele tenisului, propun ca la inceperea sedintei tehnice sa se afiseze foaia cu decizia, semnaturile si stampila FRT. In caz contrar:

 - sanctiunile dictate arbitrului de la echipele de juniori sa fie retrase, caci si acolo a fost aprobarea verbala din partea Comitetului Director, iar apoi in urma contestatiei lui Gabi Sandulescu atat Comitetul Director cat si Comisia de Competitii au spus "pas". Deci nu vorbe, ci fapte scrise

 - daca nu se prezinta foaia, arbitrul principal sa primeasca aceeasi pedeapsa ca si colegul de la juniori daca accepta decizia fara asumarea responsabilitatii scrise.

Tot Comitetul Director a decis ca "De asemenea, fiecare echipa poate incheia mai mult de 2 acorduri pe imprumut, fara a avea o limita superioara." Ceea ce contravine fara niciun fel de dubiu acestui regulament citit si postat pe site-ul FRT nu de azi, ci de zile bune. Incep deja sa suspectez cu totul altceva decat "dorinta" de a sprijini participarea la un Campionat National a Comitetului Director, pentru ca in acest moment exista  simplu, nicio regula.

1) daca, pentru binele tenisului, as fi de acord cu inscrierea altor echipe de club ar fi numai daca ar fi sportivi legitimati la acelasi club ( fara acorduri ) ce nu s-au inscris la timp din variate motive. Sa spunem ca as intelege de ce Comitetul Director a luat decizia sprijinirii in acest caz, intelegand si sustinand competitia  de calitate. INSA o echipa ce poate apare la un Campionat National pe Echipe insurubata din bucati adunate de prin toate colturile tarii sau ale lumii (  mai nou ) nu poate avea calitate oficiala de ECHIPA DE CLUB PARTICIPANTA LA CAMPIONATUL NATIONAL. Inseamna nimic mai mult decat calcarea in picioare a cluburilor sau sectiilor ce participa cu sportivi legitimati de la inceputul anului, a celor cu acorduri ( 2 la numar ) conform regulamentului si a celor ce au trimis inscrierile la timp. Inseamna ca notiunea de club a disparut total in dauna gastilor de interese ce adunati impreuna constituie un TOT. Inseamna exact contrariul a ceea ce in campanie se trambita: sprijinim cluburile. Ce inseamna club stimate Comitet Director in acest moment?

2) cunoasterea echipelor participante si a componentelor acestora la data limita de inscriere de anumite persoane constituie un handicap ce se perpetueaza in tenisul romanesc de atat de multi ani in competitiile pe echipe. Se urmaresc foile, se fac calcule, se cauta solutii si uite una: "numar mic de echipe".  De fiecare data Comitetul Director apare in fata! Oau! In ce tara, in ce campionat, in ce sport s-au anulat criteriile de acceptare sau s-au prelungit din cauza unui numar mic de echipe participante? Niciunde. Va spun eu ca acolo unde s-a constat ca numarul de echipe e mic editia in cauza s-a desfasurat conform cu listele, iar editia ulterioara a fost supusa analizei.

Si ultimul paragraf al deciziei Comitetului Director suna asa: "Toti jucatorii participanti trebuie sa aibe viza medicala si viza anuala FRT!". Exista deci o regula.

Exista numar mic de participanti la Campionatul National, adica cat? 4, 5, 6, 7 echipe? Asta inseamna automat intre 21 si 49 de sportivi per echipa de club in randul seniorilor, un numar deloc mic luand in calcul numarul celor inscrisi in clasamente: seniori cu puncte ( 149 sportivi ) si senioare cu puncte ( 92 de sportive ).

Exista numar mic de participanti la Campionatul National  pentru ca nu sunt multe cluburi care au activitate numita tenis de performanta in acest moment in Romania. Pe langa acest aspect, putine sunt cele ce:

 - aduna sapte sportiv(e) in aceeasi perioada pentru o intrecere pe echipe din cauza a varii motive

 - isi permit sa suplimenteze echipa cu cate 1 sau 2 acorduri in valoare de 500 RON !!!, in timp ce numai un trening de prezentare costa minim 45 euro. Sa aduc aminte ca tenisul se joaca si in alte regiuni, astfel ca pe langa trening trebuie un drum, o casa si o masa de platit. Comitetul Director stie treaba asta? Daca da, la anul sa mareasca taxa de acord la 1000 RON si apoi sa se intrebe linistit: facem Campionat National pe Echipe? Si nu mare mi-ar fi mirarea sa aflu ca aceasta taxa a fost scoasa tocmai acum in preajma echipelor pentru a putea sustine tenisul romanesc !!!

In incheiere,

A) inteleg ca promovarea tenisului necesita competitie in raport calitate-cantitate eficient. Avem un sponsor mare ( Intersport ) si dorim sa facem tot posibilul sa fie o reusita. Sustin acest lucru, dar mentionez clar: RESPECTATI REGULAMENTELE APROBATE DEJA tot de Comitetul Director in acelasi an, fara schimbari in ajunul competitiilor.

B) Art 1, pct c - componenta echipelor. Atentie la ce scrie acolo, precum si la urmatorul paragraf:" Daca o echipa nominalizeaza in lot un jucator doar pentru a reusi sa obtina statutul de cap de serie si nu il va folosi nici macar intr-o etapa, pentru a juca efectiv un meci, acea echipa va fi descalificata." RESPECTATI REGULAMENTELE APROBATE DEJA tot de Comitetul Director in acelasi an, fara schimbari in ajunul  sau IN MIJLOCUL competitiilor.

C) Art 7 - chestiuni finale. "Daca prevederile prezentului regulament nu se vor respecta, contestatiile se vor depune inainte de inceperea intalnirii la arbitrul principal, sau dupa terminarea intalnirii la Comisia de Disciplina a FRT. Termenul de solutionare a contestatiei depusa la comisie este de 1 saptamana. Solutionarea oricarei probleme de procedura neprevazuta de prezentul Regulament, sau modificarea lui se fac numai de catre Comisia de Competitii a FRT." Deci indiferent ce am face, luni se incepe asa cum s-a hotarat si apoi totul poate fi uitat.

In ultimii ani acesta a fost cadrul organizatoric inaintea echipelor. Imi aduc aminte insa cum vicele actual Itu Razvan urla vehement in biroul arbitrului principal in calitate de antrenor al echipei Sanatatea contestand deciziile de ultim moment ale comitetului Director de la acea data. Acum rolurile s-au schimbat. Imi aduc aminte cum un alt vice actual, pe nume Liviu Ursuleanu a gasit o solutie ingenioasa de a ataca titlul la echipe feminin ( nu mai stiu daca erau junioare sau senioare ) coabitand instant cu Galatiul peste noapte intr-o echipa numita simplu "doi intr-unul si uite ca merge". Acum rolurile s-au schimbat, masurile sunt aceleasi. Imi aduc aminte cum un alt fost vice ( nu-i dau numele ca nu are putere directa acum , dar o face indirect) a gasit o gaselnita inteligenta ca un anume sportiv sau sportiva :) sa joace desi nu avea cum conform regulamentului de atunci. Imi aduc aminte mereu si mereu ceea ce maine o sa vad din nou. Nu e rau, am stat pe loc in tot acest timp sau ce ... ?
Update: Un acord cat o echipa
Plata pentru un acord la Campionatele pe Echipe Seniori este in cuantum de 500 lei/per jucator imprumutat. Plata pentru o noua legitimare in randul seniorilor inseamna 60 lei. 
Astfel, exista posibilitatea logica in acest moment ca:
 - "numarul mic de echipe" sa poata fi imbunatatit radical la data sedintei tehnice cu exact aceeasi bani, dar mai multi jucatori, legitimarile noi fiind valabile in ultim moment. Avem deci 420 lei pentru o echipa cu 7 legitimari noi ocolind frumos regula acordului unic in valoare de 500 lei
 - echipele "mici" sa poata deveni mai "mari"cu acelasi truc de legitimare a unor jucatori/jucatoare din alte tari ce din diferite motive pana la data inscrierii nu au reusit sa spuna DA. Avem deci cel putin un 60 de lei contra 500 lei castigat de minoritate.
Amandoua paragrafele updatate sunt pure speculatii, dar pot constitui anticipatie corecta daca se adeveresc. Nu constituie parte integranta a articolului de mai sus, dar devine continuare de luat in calcul daca se adeveresc.

Cu drag si lehamite de aceasta data,

Provocare pentru promovare

Catre,

Fiecare sectie de club cu profil tenis,

Fiecare club sportiv cu activitate tenis,

Fiecare asociatie sportiva cu urme de tenis,

Va provoc deschis si transparent la promovarea tenisului. A sportului si a valorilor lui. A celor ce il practica din prima linie. A sportivilor.

Concomitent cu aceasta initiativa,

Va provoc a lasa la o parte promovarea serviciilor contra cost afisate vizibil. A facilitatilor nenumarate. A antrenorilor. A sefilor de minigrupa, grupa, echipa, sectie, divizie.

Cum? In mediul online.

De ce? Pentru ca un sportiv ce munceste ar trebuie sa merite macar o poza cat un sfert din cele ale altora afisate si un mesaj sub cat o idee din cele exprimate de altii.

De cand? De acum, de ieri de fapt. Se poate si de maine cu speranta ca in fiecare zi sa nu repetam "de maine".

Inteleg sa nu se creeze site-uri speciale pentru sportivi. Inteleg ca fiecare club sa isi posteze informatiile pe care si le doreste. Va provoc insa ca o sectiune sa fie si a sportivilor. Nu un coltisor neinsemnat cu randuri scrise in graba si poze lipsa.

Va provoc ... si daca vom avea in urmatorii doi ani 10 cluburi membre ale Federatiei Romane de Tenis din totalul de peste 180 inseamna ca am castigat ceva: sportivi.

Ii respectam, ii laudam, ii promovam ... la adevarata lor valoare. Si astfel poate tenisul incepe sa simta ca are cine sa il joace.

Cu drag,

Miscarea, manifest online

Miscarea sub aproape toate formele a inceput vizibil sa acapareze sfera internetului, un promo constant ce isi intinde extrem de repede mesajul catre populatie. Vorbim din ce in ce mai mult de initiative media corelate ingenios cu miscarea sportiva pentru atragerea unui segment tinta incat putem concluziona ferm ca o noua abordare bate la usa.

Suntem pregatiti? De ce nu!

Probabil ca ne-am saturat sa facem cam o ora de la Unirii la Romana in orele de varf in asa fel incat lehamitea sa atinga cote si iar cote. Si nu e probabil, ci cu siguranta simtim asta ori de cate ori suntem ingramaditi in timp si spatiu. Se vorbeste despre pasaje sau sosele suspendate, parcari supraterane pentru decongestionarea traficului, abonamente unice pentru transportul in comun, sensuri unice. Unele se aproba, unele sunt viabile dar nu au sustinere, unele sunt amanate, dar majoritatea parca nici nu exista. Calvarul se mentine pe sosele, in timp ce noi dam din umeri, pierdem din timp, consumam nervi si marim anchilozitatea.

Ce putem face? Sa sustinem internetul ...

Sa participam la Ziua Miscarii, sa alergam la crosuri, sa pedalam bicicletele. Pentru ca putem, pentru ca e nevoie, poate pentru ca ne trebuie o noua abordare. Pentru ca cineva iti da, dar nu iti baga si in sacosa.

Media online progreseaza cu initiativele ei cautand permanent segmente de piata viabile. Ii trebuie insa inboldul uman pentru a putea produce bivalente constructive si benefice SI in randul miscarii umane, scantei ce depind acum numai si numai de capacitatea noastra de a intelege ca ce e nou merita incercat si pus in practica.

Ramane de vazut ce va urma, interesant e ca aceasta metoda alternativa de indemnare la miscare este mult mai puternica decat clasicele hei-rup-uri ministeriale, caci un simplu tweet pe twitter se propaga instant si moka.

Ne miscam?

Cu drag,

Colegul de grupa

Andrei Pavel s-a retras la Open-ul Romaniei incheind o cariera fructuoasa si plina de detoate. Randurile despre si cu Andrei au prins culoare inca de pe vremea junioratului, ipostaze, relatari si inteviuri curgand agale in presa nationala si internationala asemeni talentului urias de care a dat dovada.

"I think he's got one of the best backhands in the game. He's a good competitor and he's been serving well". "He's very talented (...)" a spus-o Patrick Rafter inaintea finalei pierdute in fata cneazului de la Montreal Masters Series 2001. Exemplele pot continua la un singur click pe google.

Ce am gasit insa m-a emotionat, un remember atat de sugestiv despre primele intalniri ale lui Andrei cu mingea si terenul de tenis relatate de cel ce i-a fost coleg de grupa.

"Dupa vreo doua luni (...) au mai aparut doi pusti. Mai mici ca noi de varsta, niste pispirici adica :). Cu unul din ei m-am imprietenit repede, statea si la trei blocuri de mine."

"Ultima oara am vorbit cu el prin 92, venise la BNR sa joace prima data Cupa Davis parca. Ce mai faci, ma mai tii minte? Da, cum sa nu, a ras el, Traian din cartier, erai la Pop."

"Si cand il vad acum ca s-a retras, credeti-ma ca sunt aproape la fel de trist ca la retragerea mea din tenis; dac-ar fi avut loc."

Articolul complet il puteti citi aici.

Cu drag,

Olimpia, campioana nationala la tenis

Junioarele legitimate la Olimpia Bucuresti au terminat Campionatul National pe Echipe in fruntea podiumului de premiere pentru al treilea an consecutiv, momente de bucurie ce trunchiaza amintiri de o parte si de alta a fileului zdrenturos. Ambitiile unei sectii mici in cadrul unui club mare raman standarde elitiste in fata prezentului mocirlos dominat de politic si oportunitati personale aratand cu degetul din ce in ce mai mult ceea ce ar putea insemna mai mult decat inca un titlu acoperit de tinichele si atarnate la gat pret de cateva minute. Cine este totusi in masura sa poata purifica valoarea de mizerie indrumand scheletul ramas intr-o directie relativ aproape de adevar? Deocamdata nu ei cei ce asteapta ziua declinului pentru a putea prelua din fasa trecutul plin de rezultate si sperand ca astfel e de ajuns sa supravietuiesti si maine.

Nu de putine ori insa esti infrant de jocurile periculoase ale unui intreg conglomerat uman intrand in pozitie defensiva fara scapare viabila in timpul care iti ramane, juniorii devenind punct de reper pentru un rezultat mincinos ancorat in vagaunile trecutului. Un prim tur jucat si atata tot pentru juniori exprima totusi si un gram de adevar a ceea ce inseamna plus valoare a unei echipe luata individual unul cate unul: tu juniorule puteai mai mult in meciul tau, cu atat mai mult cu cat si eu, poate, puteam sa fac mai mult.

Acum totul a ramas doar o pala palida a unui focar intens de lupte sportive, echipa de juniori a Olimpia Bucuresti culegand si pe cele bune si pe cele rele, adunand cu speranta poate un nou lider - Elena Cadar, ce a aparat tiltul pentru prima oara,  viitori stalpi - Diana Neagu, Marina Tudorache, Vlad Batachia, Eduard Marin, spunand la revedere Cameliei Hristea, Andrei Savulescu, Sergiu Margarit, Vlad Simion si ramand cu speranta alaturi de Elena Bogdan si Bianca Hincu.

Imi raman de impartit felicitarile celor 11 sportivi, din pacate un singur glas ce niciodata nu va fi de ajuns; urechile celor ce trebuie sa auda se incapataneaza sa schimbe frecventa ori de cate ori zumzetul medaliilor isi fac simtita prezenta, preferand tacit sa astepte acel moment de ratacire.

Am scris inca o data despre inegalitatile valorii ... si plusez cu imaginile de la premiere ce valoreaza cat tot acest articol plin de "cuvinte" ( imaginile sunt postate si in coloana din dreapta a blogului ).

Munca lor, medaliile lor, bucuriile lor ... singurele ce imi apartin sunt amintirile.

Cu drag,

Intalnirea de 10 ani

Duminica trecuta am fost martor ocular la ceea ce credeam ca e inca una din glumele unui bun prieten. Prins cu meciurile pe echipe la Campionatul National am neglijat constant apelurile primite pana la un moment in care am zis "hai sa merg sa beau un suc". Si nu mare mi-a fost surpriza sa ajung la fata locului unde la o ditamai masa erau insirati aproape toti fostii colegi de clasa si, bineinteles, doamna diriginta.

Pur si simplu am inganat ceva rapid injunghiind cu privirea prietenul pus pe harta:"pai credeai ca glumesc mister coach?" si am reusit sa fac cativa pasi inainte pentru a saluta pe fiecare. Trebuie sa mentionez ca tanar fiind am emigrat ca unt tzigan dornic de cultura de la liceul teoretic Octav Onicescu la liceul cu program sportiv Emil Racovita undeva in trimestrul trei al anului trei, astfel ca in poza urmatoare gasiti colegii primului liceu:

Si intrebarea e: care sunt eu? Ca sa nu pierdeti timpul cel ce nimereste "micul tzigan sportiv" primeste un Mc Flurry in secunda doi a intalnirii cu mine.

Cu drag,