Coach's Corner

M-am mutat. Sau inca ma mut mai bine zis. Urmeaza cateva zile de transferat dintr-o parte intr-alta aproape toate informatiile, in special cele media, dar noua platforma Coach's Corner este functionala. Si asta conteaza, asa ca nu va suparati asa tare daca inca gasiti deficiente. Ar fi bine chiar sa le aratati cu degetul printr-un email scurt la casuta din sectiunea contact. De asemenea astept si feedback-ul, precum si ce se mai poate imbunatati.
O noua abordare, acelasi sport, mai multi actori ... este caminul online in care ma gasiti incepand din momentul in care cititi acesrt articol.

La un click, Aici!

Voi scrie timp de doua saptamani din Statele Unite ale Americii de la turneele Eddie Herr si Orange Bowl ... pe noul Coach's Corner! Ca sa stiti!

Cu drag

Status-ul statutului

Statutul FRT s-a imbracat cu o haina groasa de iarna ajutat substantial de catre membrii cu drept de vot din tenisul romanesc si juristi bine pusi la punct - Dan Chitic si Silviu Matei. Ramane de sigur ca aprobarea MTS si a judecatoriei sa pecetluiasca vocea electronica a poporului, chiar daca vicele cu pricina agita si gesticula si la final ca dreptatea va avea sa vina asa cum dansul o vede - citat tradus la liber de propria mea persoana din clasici in viata.

Nu ma pricep la juridic, legi sau cadru legal. Nici nu ma chinui. Am invatat insa inca o data ca acolo unde nu te pricepi trebuie sa apelezi la oameni care se pricep. Este daca vreti prima concluzie importanta a acestui articol in care subliniez ca echipa presedintelui si-a facut simtita puterea prin informatie si capacitatea de a expune aceasta informatie, prin urmare reiesind ca in tabara adversa priceperea in ale legitatii nu prea a fost. Ce poate fi mai elecovent in sprijinul acestui paragraf? Propunerea de statut a presedintelui a fost aprobata in totalitate ( cu mici exceptii ), in timp ce insusi indemnul principal al propunerii de statut al vicepresedintilor a cazut din start doborat transparent de insasi Legea Sportului nr 69/2000: "Comitetul Director conduce FRT intre cele doua Adunari Generale" sustineau cu tarie vicepresedintii, in timp ce Cojan a facut lumina prin prisma Legii sportului:"Consiliul director asigura punerea in aplicare a hotararilor AG, nu conduce intre cele doua AG!" . Dna Claudia Georgescu, reprezentatnt al MTS, a aprobat si confirmat ceea ce monitorul oficial adapostea negru pe alb, un sut in cur celor ce din pacate nici atunci nu au inteles ca smecheria nu mai merge.

a) pana sambata se deduce clar ca vechiul statut a incalcat legea, ceea ce e grav

b) pana sambata se deduce clar ca iesirile in presa au fost un abuz impotriva normalitatii juridice traduse coerent de un presedinte informat

c) pana sambata tenisul a fost mintit. Ramane sa vedem de azi!

Dupa mult timp o sedinta a FRT a avut ca si ordine de zi tenisul. Este daca vreti a doua concluzie a zilei de sambata, o zi in care e bine sa se inteleaga ca nu a castigat presedintele contra vicepresedintilor, ci tenisul. In oglinda insa presedintele a spulberat. Nu prin media, nu prin colturi de mese ale vreunui club afiliat ( si tac mai bine! ), ci prin ochii si votul membrilor Adunarii Generale. Nu a mai mers manipularea, nu a mai mers santajul, nu a mai mers tupeul. Doar coerenta in limbaj si succesiunea logica a actului de guvernare propus de insasi echipa presedintelui.

Unii nu stiu sa piarda. O demonstreaza Tete Haradau. Altii il urmeaza, cum ar fi Liviu Ursuleanu ce de exemplu nu era de acord ca Consiliul Director sa asigure punerea in aplicare a deciziilor, ci "presedintele! asta e presiune la adresa CD". Mai sunt si altii, dar asta este ultima concluzie.

Pacat ca Razvan Itu a iesit in presa, pacat ca Mihai Zacopceanu a iesit in fata, pacat ca Ciprian Porumb a fost si el implicat. Au fost infestati de la preluarea mandatului, caci ei sunt totusi oameni de sport. Nu buni, nu rai, sunt oameni de tenis - si asta e parerea mea. Ramane cel ce pacatul ii este cunoscut si cel ce tine steagul sus: "aschia nu sare departe de trunchi"!

Ultimul paragraf este raspunsul meu acordat timpului trecut in care prea multe lucruri au intrat in putrefactie atinse de interesul meschin al ... !

PS: fara a deranja, pun punctul pe i: "Sanda contra vicepresedinti, meciul se joaca, aceasta cheama la fileu cu o minge invartita si scurta cu efect Silviu Matei, vicepresedintii galopeaza zgomotos, spectatorii se ridica in picioare ... si liniste. Sanda paseaza cu un lob fin cu efect Dan Chitic. Punctul se incheie spre uimirea inaintasilor de la fileu. Nu si meciul, dar asta e o alta poveste."

Cu drag,

Adunarea Generala a FRT - in direct

Dragii mei,
Adunarea Generala a FRT a inceput la ora 12.15 si vom parcurge pas cu pas ce se intampla in sala.
Totul prin comment-uri. Scrieti! Comment-urile sunt la liber, ele nu trebuie aprobate.

Reducerea cheltuielilor de personal, un balon cu plutoniu

Cred cu tarie ca sunt mai multi cei ce se intreaba unde a disparut coachu' de cateva zile de nu mai scrie nimic decat cei cei ce bucura in mod sadic ca capra vecinului a incetat sa behaie. Indiferent de tabara, cat si celor din secta "sunt cu toata lumea numai bine sa imi fie", le transmit pe cale bucala via blogging ca ma antrenez ... la scris! In curand si primul turneu, dar sa avem un pic de rabdare.

Repede repejor insa vreau sa atrag atentia la tema natiunii: reducerea cheltuielilor de personal din sistemul bugetar, considerand oportun sa mentionez ca de unde se cauta economisire vom ajunge sa constatam un deficit. Si asta rezulta dintr-un calcul matematic practic si anume ca la un salariu de 10 lei se duce catre statul roman o anumita suma directionata si ea catre pensionari, sanatate, bla, bla, bla. O reducere cu 4 zile lucratoare sau cam 15% in termeni banesti inseamna mai putin bani catre stat si mai putini bani catre pensionari, sanatate bla, bla, bla, ceea ce nu va face altceva decat va creste deficitul in alta parte din moment ce nu vor fi bani sa acoperi cheltuielile si asa greu de suportat.

Ei spun ca economisim, dar realitatea va arata ca cel putin un pensionar va iesi in strada la fiecare 30 de minute incepand cu luna decembrie ( cand se va face simtita aceasta "economisire" in mod real ) pentru ca pensia nu mai ajunge in cutia postala. De ce insa sa ne intrebam care sunt consecintele, cand stim de fapt care sunt avantajele?

Dar,

1) de ce nu reducem personalul din administratie, in special primarii, care este suprapopulat in statul de functii?

2) de ce nu reducem indemnizatia forfetara a unui parlamentar si sa o redirectionam catre o infirmiera din sanatate?

3) de ce nu platim impozitul la firma cand de fapt e mai convenabil sa platesti cate o amenda?

De ce? Pai uite d-aia, dar hai la vot si pune stampila!

PS: am primit pe messenger urmatorul banc, scuzati limbajul, dar eu zic ca merge la ce timpuri cacanii traim:

O babuta la cabina de vot, sta 15 minute, toata lumea o asteapta. Iese baba si intreaba: Maica, f...tu-va-n gura se scrie legat sau despartit?
Cu drag,

Povestea performantei

Ascult din ce in ce mai mult pe cei ce definesc performanta si ii citesc si mai mult pe cei ce scriu despre performanta. Parerile sunt impartite, concluziile asisderea, nimic nu ramane insa clar. Si ma intreb de ce!

Mirajul succesului se transpune identic peste visul performantei ajungand sa adulmecam ca niste animale de prada orice urma de praf aducator pe alocuri de reusita. Ce inseamna insa performanta? Inseamna doar telul suprem sau insusi pasul zilnic de progres?

Nu am raspuns, poate doar idei vagi sau presupuneri amarui. Ce simt insa e ca de fiecare data cand cred ca am atins performanta primesc de niciunde energie de a merge mai departe. Incarc bateriile secatuite de frustrare si oboseala pacalindu-mi in mod straniu propria persoana. Inseamna, poate,  ca nu am atins nimic din ceea ce credeam. Nu s-a asternut pulberea, ci doar acel praf a inceput sa se ridice.

Cand voi putea spune "am reusit"? Zambesc la gandul ca e posibil ca niciodata. Caci totul e o poveste in care atata timp cat nu voi afla ce e performanta nu voi sti ce am de atins.

PS: ajungi uneori sa privesti in oglinda persoana din fata ta. Asemeni povestii, te intrebi: mai dureaza mult?

Cu drag,

Cine castiga?

Exista o circulara redactata de ( fostul ) presedinte al comisiei antrenorilor a FRT si trimisa elegant prin fax  membrilor cu drept de vot ai aceluiasi for sportiv, de altfel o instiintare extrem de ok asa si nu ca restul aduse la cunostinta prin intermediul hartiei de ziar. Este un punct de vedere, demn de luat in calcul si analizat mai departe de catre membrii cu drept de vot, adica cluburile, care mai departe isi vor indeplini obligatiile cu succes cascand urechile blegi la inca un set de pledoarii pro si contra.

Ramane insa prima intrebare: membrii cu drept de vot au si drepturi? Adica, in afara de taxe si vize plus voturi, membrii pot beneficia de ceva palpabil de la FRT? Si aduc in discutie prioriatile CNT: 1 - loturi nationale, 2 - initierea CNT, 3 - antrenorii care isi desfasoara activitatea si vara pe terenurile de zgura ale CNT, 4 - activitatea unui vicepresedinte ( neoficial, dar uite ca merge ). Dreptul unui membru cu drept de vot vine d-abia acum, culegand ce a mai ramas in cosul parguit deja, platind acelasi pret unitar indiferent de ora si zi, nivel de peformanta sau rezultate.

Si se incheie totul cu ultima intrebare: cine castiga din lupta Ruxandra Dragomir - Comitetul Director? Habar nu am, dar stiu cine va pierde: tenisul.

PS: transparenta in FRT, cluburi puternice si un centru national reorganizat - manifeste electorale puternic mediatizate, dar:

a) nici un urma de transparenta, e un razboi in toata regula

b) nici urma de cluburi puternice, dovada o constituie premerile de la nationalele pe echipe, sprijinirea lor in pregatire si inexistenta lor juridica in fata persoanelor private fara drept de vot ( vezi CNT )

c) reorganizarea CNT - uffff si performanta dispare, un fel de reorganizare axata pe eficienta unui club privat si mai putin a unui CENTRU NATIONAL

Cu drag,

Exceptia de la regula: performanta

Regula e ca sportul e pentru toti. Exceptia vine imediat: nu si performanta.

Un campion este numai unul, performeri sunt mai multi, sportivi suntem toti cei ce ne miscam organizat sau nu.

Povestile sunt multe, metodele si mijloacele de reusita de asemenea, singura meteahna ce ramane neclintita este mentalitatea de a munci cu lehamite si a astepta sa castigi din placere.

Tine daca vreti de cat de vrei sa ajungi si cat de mult vrei sa te implici ca sa ajungi acolo. Tine daca vreti de cat de pregatit esti sa te sacrifici zilnic pentru a te bucura cateva zeci de secunda. Tine daca vreti de respectul de sine pentru a munci titanic de mult pentru propria persoana. Tine daca vreti de cei cu caracter puternic. Tine daca vreti de exceptiile de la regula omului obisnuit ce azi munceste pentru a avea pe masa ce ii convine si maine o ia de la capat.

Tine daca vreti de o alta lume. Nu una diferita, dar una in care se traieste dupa alte reguli. Noi le aratam cu degetul ca fiind exceptii, ei insa le trateaza cu sfintenie: sunt regulile lor. Noi nu le intelegem, dar ceea ce e mai grav e ca incercam sa facem ca NOI si speram sa reusim ca EI.

Cu drag,

Fotbal tenis

Stadionul Yale Bowl din New Haven, USA a gazduit indrazneata initiativa a Sony Ericsson de a juca tenis pe un teren normal de fotbal american. Intamplarea a avut loc inaintea turneului "Pilot Pen Tennis presented by Schick"din cadrul circuitului WTA, protagoniste fiind Caroline Wozniacki si Flavia Pennetta.

Un eveniment inedit, dar nu si nou pentru jucatoarele profesioniste de tenis ce si-au facut aparitia in locuri unde te astepti mai putin. In afara de terenul de tenis, Sony Ericsson si-a pus creativitatea in joc si a organizat tenis pe strazile din Toronto, printre fantanile din Cincinnati, pe o insula din mijlocul Marii Arabice si multe altele.

Ce insa poate fi mai relevant decat o fotografie? Cu siguranta un film scurt despre aceasta minicompetitie tenisistica.

Cu drag,

Sa fim practici

Intrebarea e: de ce?

Teoria e prezenta in stanga si in dreapta cu destul de multe procente in plus si in defavoarea practicii. Nu e o noutate ci poate de notorietate ca e mai bine sa stai intr-un colt neimplicat decat in teren si activ. "Eu cred ca ..." si frazele curg alandala in dauna "Hai sa ..." si treaba sa se desfasoare.

Raspunsul la intrebare: de ce nu?

Lupta zilnica intre componente ce au menirea sa se completeze si nu sa se dueleze isi traieste in mod lacom spectacolul dureros al asumarii sau nu a responsabilitatii. Caci cel ce spune "cred ca ..." mereu va continua cu "dar nu am spus ca ...", in timp ce cel ce spune "hai sa ..." isi va asuma decizia: "eu am spus sa ...".

Ultimii sunt cei ce prin practica ajung sa isi asume deciziile corectand anomaliile celor ce oricum am da cu banul, mereu vor avea un plan de rezerva.
Si stiti de ce? Pentru ca fiecare dintre noi avem un procent ridicat din teoreticianul inversunat. Ramane idilic ca macar un procent mic sa il alocam si practicianului flamand.
Cu drag,

Halloween

Sarbatoarea altora merge la noi ca tuica, slanina si prazul pe necascate in ale ardeleanului organe, uitand, de exemplu, ca ceea ce avem si noi nu numai ca nu apreciem, dar si ignoram. Dar asta e o alta poveste, ce rost are... !?

Sa pastrez totusi atmosfera trendy de bucurie importata si ma gandeam ca la anul sa ma imbrac frumos in trening si cu racheta la subtioara sa purced pe nesimtite in ale muzicii ritmuri de noapte ridicand din umeri daca ditamai bodyguard-ul isi permite sa ma opreasca: "frate, nu e Halloween?"

Pai nu? Pe bune ... Ce rost are sa ne mintim in fata noi si cu oglinda ca doar o singura zi raspunde dezmatului, cand tot ce ne inconjoara in toate celelalte 364 de zile ne face cu ochiul batut de soarta si ne indeamna la "no rules"?

Singurul care decide e cel ce sta la intrare. Conteaza ca are carte? Nu, doar ca are parte de ceea ce stiloul patat de judecata proprie isi pune amprenta.

"Eu sunt cel ce are dreptate, iar tu cap sec imbracat in trening plimba ursul, Halloween-ul e ceea ce spun eu ca e ...". Ma uit la el, simt cum imi plezneste un fel de vas de sange, incerc sa il contrazic, dar imi aduc aminte: el are dreptate, eu doar trebuie sa plimb ursul.

Cand e vorba de votul meu, sunt bun. Cand e vorba de taxe, vize si alte plati, sunt bun. Cand e vorba sa sprijin ce doreste el, sunt bun. Cand e vorba sa aduc rezultate, sunt bun. Cand e vorba sa vorbesc, eh, atunci, nu mai sunt bun. "Frate, chiar nu e Halloween azi?"

Spunem de sistem ca pute. Dar am inteles ca sistemul suntem noi. Oamenii.

Singura diferenta e ca unii au dreptul sa decida, iar altii stangul sa se supuna. Cand unu' ca mine nu tace, lista neagra se deschide si bifeaza proscrisul. Nu e bai, caci la orice zi de Halloween fiecare isi alege rolul.

Da, eu sunt cel cu goarna. Si cu fluierul. Adica un antrenor. Ce nu intelegeti voi e ca treningul si racheta de la subtioara nu pot fi luate. Cel mult vanate.

Cu drag,