Encore une fois a Paris

Zgura pariziana isi traieste pas cu pas amintirile prafuite de timp …
Nadal a pierdut, asternand cortina asupra mitului invincibilitatii tocmai in cusca leului, tocmai aici, la Paris. Pot fi spuse multe, dar atat de greu poate fi tradus freamatul arenei Philippe Chatrier din timpul si la sfarsitul partidei lui Nadal contra Soderling , incat reduc totul la a spune ca asa ceva cu greu poti auzi intr-o viata de om. Aflat undeva pe un teren de antrenament din incinta complexului parizian am simtit si resimtit vibratiile taifunului uman dornic in acelasi timp de sensational, dar si de revenire a lui Rafa, un mixt de trairi umane ce furnica, si acum, la fel de tare. Nu e ceva ce poti lasa in urma fara macar a spune ceva …
Ivanovic a pierdut si ea, intregind o duminica de tranzitie a ceea ce a fost cu ceea ce este. Campionii de ieri au parasit in prima saptamana azi, o realitate ce face tenisul asa de frumos si deosebit, in special la un turneu de grand slam.
Dupa cativa ani, intrecerea masculina a prins culoare. Cu adevarat in acest moment oricine poate castiga Roland Garros-ul, preferand a nu-l declara pe Roger favorit caci din acest moment, pe langa infrangerea lui Djokovic si a lui Verdasco, presiunea va fi principalul inamic al elvetianului, constient fiind ca acum e poate singura lui oportunitate de a isi trai visul.
Sa nu il uit pe Victor Hanescu pentru ce a reusit, un total de trei meciuri castigate in minimum de seturi, chiar daca contra lui Gonzalez finalul a fost diferit. Sfarsit de drum pentru el, dar inca un mare pas al carierei , un tur 4 la Roland Garros ce nu e la indemana oricui …
Urmeaza Sorana contra Jankovic si de ce nu inca o victorie importanta adaugata la cele deja repurtate, un hop mare ce poate fi trecut fara doar si poate in minutele viitorului.
Ce se mai poate spune de aici de la Paris? Atat de multe … nu e niciodata timp de a asterne macar o parte insignifianta din ceea ce vezi in fiecare moment al unei zile dintr-un furnicar permanent cum e Roland Garros-ul, dar voi incerca a comprima macar in cateva randuri ceea ce declanseaza atentia personala.
Si cum ma aproprii de final, adaug ca in intrecerea juniorilor Elena Bogdan a pasit cu nostalgie in primul meci al ei pe tabloul de simplu, un dublu 61 incheind partida fara emotii in favoarea ei.
Cu drag,

Parcul cu trandafiri

Parcul gol si plin de praf vazut din orice punct si unghi posibil si-a transformat identitatea peste noapte intr-un parc cu miros imbietor, asadar cel ce pana ieri se numea Top 100 WTA doar "pentru ei", azi este Top 100 WTA "si pentru noi", gratie trandafirilor umani saditi de mult si rasariti acum. Este daca vreti realitatea optimista a ceea ce acum ceva timp se anunta tacit in randul juniorilor, un contra-raspuns argumentat prin locul in clasament a ceea ce devenise o dilema: "de ce avem juniori, dar seniori ba?" ... cum e oare posibil asa ceva?
Miracol, intamplare sau o realitate cu final asteptat sunt directii pe care putem cutreiera in voie in cautarea vreunui raspuns ce ne poate satisface setea de multumire sau automultumire, ignorand, poate, ca orice trandafir cere timp, hrana si un gradinar priceput pentru a putea sa-si rasfete in voie petalele ... caci atunci cand ai un trandafir, orice alt amanunt paleste.
Ma uit la splendoarea rozalie adulmecand la figurat iz-ul parfumat a transpiratie si praf de zgura, aruncandu-mi privirea inapoi la gradinar ... "ce cauta trandafirii acestia aici apuc sa intreb?", amintindu-mi ca ieri auzeam:
" Raluca serveste cu cotul jos, nu are nicio sansa!"
"Monica nu stie sa dea cu dreapta, nu are nicio sansa!"
"Sorana da in toate mingiile ca disperata, nu are nicio sansa!"
"Alexandra e terminata cu problemele ei medicale. nu are nicio sansa"
... si astfel pe coridorul tenisului gradinarul isi exprima opinia despre trandafir, ridicand cortina neagra plina de ocara si intrebari inutile: "pe cand si seniori?"
Cei ce stiu despre ce vorbesc se fac ca nu inteleg, dar se erijeaza in gradinarii prezentului , caci au uitat repede ce maxime scoteau ... sunt insa si cativa care inteleg randurile de mai sus, caci pe acei cativa i-am vazut sadind in praf trandafirii uscati de timp si hrana.
Frumosi trandafiri ... frumoasa privelistea ... frumos parcul ... ieri insa totul era atat de diferit, un moloz plin de nervi si frustrari in jurul caruia se roteau cate un antrenor, cate un parinte, cate un specialist ... a contat oare ceea ce a fost ieri? Poate da, poate nu ...
Este un of partial rastit cronicareste si valabil in mod personal in cazurile enumerate, caci din intamplare sau nu, am fost acolo atunci ... bravo insa sportivelor, bravo parintilor, bravo antrenorilor ce se ocupa de ele ... si poate un mare bobarnac dat celor prea atotstiutori in arta prezicerii viitorului, dar si un mare bravo tuturor ce au contribuit la sadirea si ingrijirea trandafirului in timp si cu hrana informationala.
Cu drag,

Arivederci

Prea scurt si prea repede am parasit Milano. Un fel de escala prelungita la minim pentru cateva minute de tenis, apoi repede imbarcarea spre casa. Uneori se intampla si astfel de lucruri, desi parca de prea multe ori acest peisaj il resimti la fiecare turneu in fiecare saptamana in primul tur … castigi si ramai, pierzi si arivederci.
De ce e sa fie asa? Nimeni nu stie, dar se poate eventual schimba ceva daca se vrea, intrebarea fiind: cum sa fie? Uppsss … si fiecare ar trage de soarta in favoarea lui invocand motive de ce el si nu ceilalti incat, poate, e mai bine sa ramana asa cum e acum. E oricum inexplicabil, dar e mai bine decat un favoritism divin ce ar produce succesiuni de intrebari fara sfarsit.
Ce poti face? Fara doar si poate sa dai pagina spre un capitol nou este o solutie optimista ce inglobeaza aspecte pesimiste ce isi fac loc cu incapatanare: daca spun arivederci din nou? Dar daca merg mai departe? Nu sunt poate cele doua fatete ale unei monezi transpuse sub forma incertitudinii ce isi gasesc raspuns in functie si de asteptari? Cu siguranta …
M-am trezit dupa cateva zile bune sa mai incropesc cateva randuri, manat un pic si de rezultatul Ralucai Olaru din primul tur al openului francez, dupa ce numai cu cateva zile inainte reusise sfert la Varsovia si intrare in prima suta mondiala din nou ... dar totusi completand episodul Milano cu un fel de sfarsit.
Frumos pe de alta parte este felul in care Alexandra Dulgheru si-a luat ramas bun de la publicul polonez, un arivederci de tip "do widzenia" ce a declansat furtuna in WTA, un rezultat ce nu poate suporta decat aplauze si felicitari ...
Cu drag,

Inainte versus inapoi

Trofeul Bonfiglio ... juniorii ... "o alta lume, aceeasi de fapt" ... hieroglife emotionale ce pun stapanire pe jucatori uneori mai mult decat pot fi ele controlabile ... o constatare palpabila a unei lupte invizibile ce se petrece departe de ochiul uman.
Revenirea in randul juniorilor aduce cu sine nelinistea, o stare emotionala speciala ce se resimte prin apararea statutului capatat in trecut tot la juniori sau cumulat cu trecutul apropriat in care "lumea" a fost alta in randul seniorilor. Unii isi apara performantele anterioare, unii vor sa demonstreze progresul acumulat, unii pur si simplu nu isi gasesc locul; mai putem vorbi poate de cei ce sunt fortati sa joace juniori din cauza unor accidentari medicale. Dar nu e cazul trairilor de fata.
Tot ceea ce se retraieste "inapoi la juniori" sparge uneori puterea de control sau autocontrol a sportivilor, o stare de incordare permanenta ce are radacini adanc infipte de care parca nu mai poti scapa. Totul e ciudat, altfel decat se putea chiar imagina ... desi lumea e aceeasi. De ce oare?
Cand pleci la drum e normal poate sa mergi inainte, trecand pas cu pas peste fiecare etapa: copii, juniori, seniori. Cand ai posibilitatea sa alegi poti incerca anormalitatea de te a juca si inapoi acolo unde, teoretic, ai demonstrat ca o poti face, un pas ce presupune usurinta in joc, dar si greutate in felul in care gandesti sa joci. Trairi, senzatii, sentimente ce incep sa preia controlul. Oare aceasta reintoarcere poate fi resimtita ca o retrogradare in subconstient ce declanseaza autopresiunea ca si mecanism de protectie? Ar fi, poate, un motiv ce sta in picioare. Pe undeva e un fel de intoarcere in timp ce declanseaza stari conflictuale interne ce pur si simplu apar. Nu si le propune nimeni, nu si le doreste nimeni si oricat de mult ai incerca sa le ocolesti ele se instaleaza singure prin ceea ce te inconjoara: sportivi, antrenori, fenomen sportiv.
E greu sa gasesti cuvinte care sa descrie ceea ce se intampla in astfel de cazuri. Cert este ca uneori felul in care se percep acesti pasi pot influenta in masura foarte mare evolutia ulterioara, referindu-ma la faptul ca inapoi inseamna totusi inainte daca gandurile nu sunt inundate de senzatii. Si cand apare dialogul intern atat de multe incep a fi omise din mediul extern. Ce e si mai greu? Cand toate acestea sunt constientizate si incepe lupta de controlare prin dorinta ... un pas mic pana la blocaj sau un pas mare pana la eliberare.
Mix-ul de turnee este un joc al soartei ce noi spunem ca il controlam, un fel de viziune a viitorului ce poate avea beneficii, dar si efecte negative, un mecanism diabolic de asumare a responsabilitatii pentru ceea ce planifici ... un fel de controlul necunoscutului.
A parcurge un drum inapoi inseamna totusi un pas inainte, caci uneori poate e mai bine sa infrunti situatii incomfortabile ce altfel nu ar fi aparut, desi, sincer, e bine sa nu apara niciodata. Te lovesti de ele uite asa atunci cand nu te astepti sau nu e momentul, dar poate ca si asta e problema de perceptie: resemnare sau un nou inceput?
Din Milano,
Cu drag

Zambetul furiei

Zilele trec ca o avalansa, nu stii de unde incep si mai ales unde se opresc, nu stii cat de usoare sau incarcate sunt, nu stii cand o carmesc spre stanga sau cand o carmesc spre dreapta … stii, poate, decat ca ele curg cu o nepasare debordanta. Pana si asta constati dupa ce furia a trecut. Putem asemui un alt termen avalansei decat acest termen “furie” care sa poate colora pozitiv efectele finale? Cu siguranta da, numai si numai daca probabil am putea controla cauzele avalansei.
Ce ramane de fapt ca efect dupa? Resemnarea. Sau bucuria unui nou inceput. Depinde de perceptia realitatii.
Si aici e aici: care realitate? A ceea ce exista la inceput sau a ceea ce exista la final? A ceea ce putem construi la inceputul fiecarei zile sau a ceea ce culegem vlaguiti pe sfarsitul zilei? ... intrebari fara raspuns.
Sunt poate suparat. Si de ce nu furios. Incerc sa zambesc. Nu o pot face insa fals. Oare am motive? Depinde de perceptia realitatii … o realitate care, din pacate, se resimte uneori prea dur asupra celui ce isi arunca privirea disperata din teren cerand ceea ce nu am eu antrenorul ... transformand clipele acelea in furie. Controlul ei exista? Sigur ... prin zambet. Caci ceea ce nu avut eu nu a depins de mine, iar cei de care depind au mereu o usa de siguranta ... ma bucur astfel de un nou inceput, desi resemnarea macina. Ramane insa un singur perdant: sportivul. Ii pasa cui? Tuturor, caci toti vrem sa facem bine!

....

Ofticat la culme asa cum reiese si din ceea ce am scris mai sus, ma trezesc ieri in fata vamesului italian. El parlare in italiana, eu speak english. El intreaba, eu intreb. El zambeste, eu zambesc. Pana la urma ne intelegem, caci el capos, eu capos ... yuhuuuu, bienvenuto Milano si astfel m-am amuzat copios pe seara la gandul ca mereu si mereu italienii, francezii si nemtii nici daca ii bati nu vorbesc alta limba decat traditionala. Ceea ce e bine, caci daca nu merge cu vorba, un stretching gesticular e binevenit mereu din partea mea, mai ales dupa un zbor inghesuit cu avionul.

Urmeaza probabil un blogging de cateva zile din Milano de la Trofeo Bonfiglio, turneu de gradul A de juniori.

Cu drag,

Eliade invingatoare

Ultima zi de intreceri la Lyceum Open Tenis Cup, un liceu invingator, un liceu invins, premii, bucurie ... asa e in tenis:

"Liceul Mircea Eliade a urcat de 2 ori pe podium la cupa liceelor la tenis, Lyceum Open Tenis Cup. Echipa 1, formata din Elora Dabija si Dumitru Neaga a fost desemnata castigatoare la aceasta editie a concursului, iar locul 3 a fost adjudecat de cea de a doua echipa a aceluiasi liceu, formata din Vivian Iordache si Victor Benea.

Finala impotriva echipei Colegiului National Emil Racovita nu a fost deloc una usoara, meciurile intinzandu-se pe o perioada de aproximativ 5 ore. Nu numai adversarii le-au dat de furca jucatorilor, ci si soarele care nu a incetat sa bata pe parcursul meciurilor.

Elora Dabija a fost cea care a trecut in contul Liceului Mircea Eliade primul punct. Aceasta a invins-o pe reprezentanta Colegiului National Emil Racovita, Isabela Borovina, in 2 seturi, cu 6/0, 6/3.

Meciul dintre Robert Coman de la Colegiul National Emil Racovita si Dumitru Neaga de la Liceul Mircea Eliade a adus echilibrul in finala Lyceum Open Tenis Cup, acesta fiind castigat cu 6/3, 6/1 si, ducand totodata scorul la 1/1 pe echipe.

Meciul decisiv, cel de dublu mixt, a fost unul absolut senzational, spectatorii fiind martori la schimburi de mingi demne de orice meci profesionist. Scorul de 6/4, 6/4 in favoarea echipei Liceului Mircea Eliade i-a adus acesteia nu numai castigarea partidei, cat si a competitiei, aparandu-si cu deminitate titlul cucerit anul trecut, tot sub “bagheta” antrenorului Marius Vladu.

Finala mica s-a desfasurat intre echipa Liceului Bilingv Miguel de Cervantes 2 si cea de a doua echipa a Liceului Mircea Eliade. Intalnirea dintre cele doua echipe a fost finalizata in favoarea Liceului Mircea Eliade, atat meciul de simplu fete, cat si cel de simplu baieti fiind castigate de reprezentantii acestuia, Victor Benea si Vivian Iordache, in fata lui Alexandru Georgescu si Georgiana Voicu cu scorul de 6/2, 6/3, respectiv 6/2, 6/2.

Premiile le-au fost inmanate castigatorilor de catre presedintele Federatiei Romane de Tenis, Ruxandra Dragomir, vicepresedintele FRT, Razvan Itu si de cunoscutul antrenor Aurel Segarceanu. Pe langa premierea echipelor clasate pe primele patru locuri, au fost acordate premii speciale de catre SportLocal.ro si OpenTenis.ro , celor mai buni jucatori. Astfel, cei mai buni jucatori ai competitiei au fost desemnati Elora Dabija (liceul Mircea Eliade) si Robert Coman (liceul Emil Racovita)."

Felicitari tuturor,
Cu drag

Finala liceenilor ...

... se aproprie cu pasi repezi, o infruntare sportiva intre Eliade si Racovita, un fel de normalitate motrica in randul casutelor cataloagelor de note de la aceste doua licee cu profil si specializare tenis. Caci nu puteam nici macar a ne imagina ca, par example, un Tudor Vianu ar fi putut macar accepta ideea ca neuronul poate exista liber in natura si nu aglomerat in sala de clasa, trimitand ipotetic un tandem mixt la miscare. Dar, nu e bai, vine in curand olimpiada de geogra si sa vezi acolo ce puncteaza ...
Revenind tiptil la fileu cu mingea in racheta se constata faptul ca de maine ministresa educatiei poate rasufla linistita, caci astfel de puciuri se sting asa cum si incep, un ding de clopotel ce insa exista. Si macar atat, decat deloc. Putem extrapola imaginativ dezvoltand ideea, nu insa si acum pentru ca degeaba: nici ditamai goarna nu poate sensibiliza auzul ceruit al celei ce bine ca vede si nu aude tot.
Imi ramane intr-un colt dezamagirea ca nici macar finala nu o pot onora macar secvential, cu atat mai mult cu cat parca as fi dorit sa vad meciul de dublu mixt ce se anunta decisiv, dar undeva in alt colt o altfel de finala ma asteapta, dublata si de un nou drum.
Mai pot spune ceva? Doar "Mainile sus Tete!", un blocaj juridic acordat online celui ce a fost antrenor si jucator in acelasi timp ...
Sa incheiem interventia cu randurile copy-paste de tip comunicat de presa oferite de Opentenis dupa aceasta zi de semifinale intre liceeni:

"Astazi, in incinta Arenelor BNR, s-au desfasurat cele doua semifinale din cadrul celei de-a treia editii a Lyceum Open Tenis Cup. Vom asista in finala de maine la o infruntare intre liceele Mircea Eliade (unde joaca Elora Dabija) si Emil Racovita (unde joaca Robert Coman).

Echipa Liceului "Mircea Eliade" 1 , formata din Elora Dabija si Dumitru Neaga va intalni maine in finala echipa Liceului "Emil Racovita" din care face parte Isabela Borovina si Robert Coman.

Astazi, echipa Liceului "Emil Racovita" s-a impus cu scorul de 2/0 in fata echipei Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 2. Robert Coman l-a invins pe Alexandru Georgescu cu 6/2, 6/1, iar Isabela Borovina a castigat partida cu 6/2, 6/1 in fata Georgianei Voicu.

Intalnirea dintre cele doua echipe ale Liceului "Mircea Eliade" a fost una mai lunga, terminandu-se cu scorul de 2/1 in favoarea echipei numarul 1. Meciul de fete s-a jucat intre Elora Dabija si Daniela Ilcu, Dabija declarandu-se castigatoare cu scorul de 6/1, 6/0. Meciul de baieti s-a disputat intre Victor Benea si Dumitru Neaga, Benea adjudecandu-si meciul cu 6/1, 6/2. Cum meciurile de simplu au fost castigate de membri din echipe diferite, acest lucru a dus la intalnirea de dublu mixt, unde echipa formata din Elora Dabija si Dumitru Neaga a castigat cu un dublu 6/4 in fata echipei formate din Victor Benea si Daniela Ilcu.

Maine, cu incepere de la ora 9.00, va avea loc finala intre echipa Liceului "Mircea Eliade" 1 si echipa Liceului "Emil Racovita", dar si lupta pentru locul 3, intre echipa Liceului "Mircea Eliade" 2 si echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 2.

Nici ceilalti participanti eliminati de pe tablou nu au fost uitati, pentru ca organizatorii au pregatit pentru ei premii surpriza, de consolare, prin tragere la sorti. Asa ca si toti ceilalti membri ai echipelor partipante sunt asteptati maine pentru a participa la tragerea la sorti, intrucat, doar daca sunt prezenti pot castiga premii."

... sa nu uit, incepand de luni, din Milano pentru voi, blogging de la Trofeo Bonfiglio, turneu de grad A ITF Juniors ... pentru cine se face ca citeste, aviz si celor ce doar numara ceea ce mai si citesc :)

Cu drag,

A fost ziua 2, urmeaza ziua 3 la Lyceum Open Tennis Cup

Lyceum Open Tenis Cup continua ...

"Dupa cea de a doua zi a competitiei dedicate liceelor bucurestene, Lyceum Open Tenis Cup, 4 echipe au mai ramas in joc. Acestea se vor duela maine pe terenurile din incinta Arenelor BNR pentru un loc in finala.

Astazi, in incinta Arenelor BNR din Bucuresti s-au desfasurat meciurile din turul 2 din cadrul celei de-a treia editii a competitiei Lyceum Open Tenis Cup.

Echipa Liceul "Mircea Eliade" 1 a reusit sa invinga echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 1 cu scorul de 3/0.

Elora Dabija (Echipa Liceul "Mircea Eliade" 1) s-a impus in fata Lorenei Constantin (Echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 1) cu scorul de 1/6, 6/3, 6/1, intr-un meci demn de orice competitie profesionista.

Dumitru Neaga (Echipa Liceul "Mircea Eliade" 1) a castigat si el meciul cu 6/0, 6/1 impotriva lui Cristian Badescu (Echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 1).

In ciuda scorului de 2/0 in favoarea Liceului "Mircea Eliade" 1, adversarii au jucat si la proba de dublu mixt. Astfel, Corina Mirea si Dumitru Neaga (Liceul "Mircea Eliade" 1) s-au impus cu 4/6, 6/4, 11/9 in fata echipei Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 1, formata din Lorena Constantin si Cristian Badescu.

Cealalta echipa a Liceului "Mircea Eliade" a ajuns si ea in semifinala cu scorul de 2/0, dupa ce au invins echipa Colegiului National Bilingv "George Cosbuc".

Daniela Ilcu (echipa Liceului "Mircea Eliade") s-a impus cu 6/2, 6/1 in fata Laurei Luca (echipa Colegiului National Bilingv "George Cosbuc").

Victor Benea (echipa Liceului "Mircea Eliade") a castigat partida in fata lui Andrei Militaru (echipa Colegiului National Bilingv "George Cosbuc") cu scorul de 6/0, 6/0.

Echipa Liceului "Nicolae Iorga" nu s-a calificat in turul 2, aceasta fiind invinsa de Echipa Colegiului National "Emil Racovita" cu scorul de 2/0.

Andreea Rosca, jucatoarea de la Liceul "Nicolae Iorga" in varsta de doar 10 ani a fost invinsa de reprezentanta Colegiului National "Emil Racovita", Isabela Borovina, cu scorul de 6/2, 6/1.

Alexandru Arvunescu de la Liceul "Nicolae Iorga" a pierdut in fata lui Robert Coman de la Colegiul National "Emil Racovita", cu un dublu 6/0.

Liceul "Emil Racovita" s-a calificat in optimi si a castigat si in turul 2, unde au avut ca adversari echipa Colegiului National "Elena Cuza". Scorul a fost strans, de 2/1, soarta fiind decisa in meciul de dublu mixt.

Meciul de simplu fete a fost castigat de reprezentanta Colegiului National "Elena Cuza", Simona Ionescu, care a invins-o cu scorul de 6/1, 6/3 pe reprezentanta Colegiului National "Emil Racovita", Isabela Borovina.

La simplu baieti, Robert Coman a trecut un punct in contul echipei Colegiului National "Emil Racovita" dupa ce l-a invins pe Bogdan Basilescu de la echipa Colegiului National "Elena Cuza", cu scorul de 6/2, 6/0.

Decizia castigatorilor din turul 2 a fost luata la meciul de dublu mixt, unde castigatoare a fost desemnata echipa Colegiului National "Emil Racovita", care a invins echipa Colegiului National "Elena Cuza" cu scorul de 6/2, 6/0.

Ultima intalnire a zilei de astazin s-a disputat intre echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 2 si echipa Colegiului National "Mihai Viteazul" 1. Dupa ce s-a jucat si meciul de dublu mixt, balanta s-a inclinat in favoarea Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 2, care s-a calificat in semifinala cu scorul de 2/1.

Georgiana Voicu (foto), Liceul Bilingv "Miguel de Cervantes" 2, a invins-o pe Diana Popescu (Colegiul National "Mihai Viteazul" 1) cu scorul de 6/3, 6/4.

Vlad Simion (Colegiul National "Mihai Viteazul" 1) s-a impus in fata lui Alexandru Georgescu (Liceul Bilingv "Miguel de Cervantes" 2) cu un dublu 6/2.

La dublu mixt, echipa Cervantes 2 a castigat partida cu 6/4, 6/3 si s-a calificat in semifinala.

Va asteptam in numar cat mai mare, sambata, incepand cu ora 9:00 pentru a asista la desfasurarea semi-finalelor."

Lyceum Open Tenis Cup – Ziua 1

Opentenis nu are ce face si continua sa surprinda placut prin neobositele initiative constructive intreprinse de cand ii cunosc eu pe ei cei ce se ascund din pasiune in spatele tejghelei virtuale. Pe cine sa surprinda placut totusi? Pe foarte putini, caci majoritatea apreciaza exact cu nepasare faptul ca tenisul, iata, se poate juca si altfel, cam ca la fotbal sau alte sporturi cu mingea ... adica intre licee. Nu si pe mine, ciudat nu? Si stiti de ce? Pentru ca o idee pusa in practica in Romania inseamna exact efort depus la gramada sub acelasi sentiment de prostitutie resimtit in toate madularele.
Tocmai si de aceea spun Bravo voua !!! la final si, daca stiam, ramaneam repetent oleaca, nu de alta, dar macar la cat chiulangeala am tras pe vremuri ca sa ma invart pe terenul de sport din curtea scolii un tenis la dublu mixt cu colega as fi jucat la nebunie, dupa care as fi tras un cornet in geamu' ministrei invatamantului sa-i atrag atentia ca legea d-aia e lege, sa fie incalcata incaltat cu asemenea descarcari controlate de energie pendulabile de la gat in jos.
Iata insa ce spune comunicatul de presa emis de Opentenis:
"Sase echipe din cadrul mai multor licee bucurestene au fost advesare astazi pentru calificarea in turul 2 al competitei Lyceum Open Tenis Cup.
Cea de a 3-a editie a Lyceum Open Tenis Cup a adunat 12 echipe din 6 licee bucurestene. Echipele cap de serie au primit tur liber in mansa inaugurala, alte 6 fiind nevoite astazi sa joace pentru calificarea in turul 2.
Echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 1 a reusit sa invinga echipa Colegiului National "Ion Creanga" 2 cu scorul de 2/0.
Lorena Constantin (Echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 1) s-a impus in fata Simonei Ionescu (Echipa Colegiului National "Ion Creanga" 2) cu scorul de 6/1, 6/0.
Dragos Cristian Badescu (Echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 1) a castigat si el meciul cu 6/0, 6/0 impotriva lui Denis Rabia El Zoabi (Echipa Colegiului National "Ion Creanga" 2).
Tot cu scorul de 2/0 si-a asigurat calificarea in turul 2 si echipa Colegiului National Bilingv "George Cosbuc" in fata Colegiului National "Mihai Viteazul".
Laura Luca (echipa Colegiului National Bilingv "George Cosbuc") s-a impus cu 6/0, 6/2 in fata Laurei Rosu (echipa Colegiului National "Mihai Viteazul").
Andrei Militaru (echipa Colegiului National Bilingv "George Cosbuc) a castigat partida in fata lui Vlad Zaharia (echipa Colegiului National "Mihai Viteazul") cu scorul de 6/1, 6/4.
Mai dificil a fost cu echipele Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 2 si Colegiul National "Ion Creanga" 1, care dupa scorul de 1/1 au fost nevoite sa mearga in meciul decisiv, de dublu mixt.
Meciul de simplu fete a fost castigat in de reprezentanta Colegiului National "Ion Creanga" 1, Lavinia Badan, care a invins-o cu scorul de 6/3, 4/6, 10/7 pe reprezentanta Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 2, Georgiana Alexandra Voicu.
La simplu baieti, Alexandru Ioan Georgescu a trecut un punct in contul echipei Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 2 prin neprezentarea adversarului sau de la echipa Colegiului National "Ion Creanga" 1.
Decizia castigatorilor din primul tur a fost luata la meciul de dublu mixt, unde Georgiana Alexandra Voicu a facut echipa cu Alexandru Ioan Georgescu, iar Karina Rotaru a fost coechipiera lui Catalin Badea. Partida a fost castigata cu scorul de 6/1, 6/1 de catre echipa Liceului Bilingv "Miguel de Cervantes" 2, formata din Georgiana Alexandra Voicu si Alexandru Ioan Georgescu.

Programul zilei de 15 mai poate fi vizualizat aici (click).

Mai multe fotografii din prima zi de concurs gasiti aici (click). "

Cu drag,

Cersetoria printilor

Asa mi-a venit in tartacuta sa definesc la modul plastic prostitutia omniprezenta la care trebuie recurs zilnic pentru a putea obtine in mod normal ceea ce iti trebuie pentru a merge mai departe si asta in conditiile in care vorbim de ei cei care au dobandit prin rezultat dreptul de a cere SI drepturi nu numai basca obligatii. Pe romaneste si fara a scrie litere legate in numar de nu stiu cat asa cum observa un vesnic observator infipt in fenomen mai mult decat se vede spun simplu: cersim de cersit, dar pana cand?

Un soi de compromis alambicat persista si tot persista mai departe in sistem impingand nervos de palpabil limite umane supuse adaptarii ... dar pana cand? Inteleg ca ne numim romani si am capatat prin leapsa aceasta criza economica, dar mai departe a cersi ceea ce este vital pentru a putea scoate performante !!! ( nu spun de a supravietui ) doar pentru ca sistemul e de vina e poate mult prea de tot.

Raman in zadar aceste vorbe aspre ce poate contureaza inca o data o nemultumire ... de acolo insa de unde se joaca tenisul pe medalii acest rahat miroase, miroase, miroase.

Cu drag,

Mai mult decat se vede

Lumea se schimba mai mult decat se vede sau se percepe ... imi e greu sa traduc ceea ce vad sau percep, de fiecare data insa intorc planul admitand faptul ca din partea cealalta ceea ce vad eu sau simt este cu siguranta diferit. Si cu asta basta, probabil si de ce nu punctez ca e prea mult consum in jur in incercarea de a defini logic cam ceea ce se intampla.
Si uite asa ajung la firul ierbii cunoscatorului de bun autentic si intreb: fac bine ceea ce fac? De ce nu sa inteleg brut ceea ce imi iese in cale asimilandu-i statut de dreptate absoluta ca asa vreau eu in loc sa imi pun macar pentru o secunda creierasul in ipostaza: daca nu e asa totusi?
Am putea vorbi de un fel de drum fara resentimente in acest caz? Sau de mereu si mereu de un drum cu popasuri "second-thoughts"?
Exista un lucru mic in acest microcosmos numit tenis ce disertat in amanunt creeaza intrebari cu raspuns solicitat: nu ca iti faci treaba e important, ci ca poate treaba e eronat facuta!?!
Cum iti dai seama? Te uiti in jur si zambesti, restul vine de la sine :)
Cu drag,

Bravo (1) si de la capat (2)

Bravo Simona, de la capat Elena ... 1 si 2 ... mai simplu de atat nu cred ca se poate spune ...
Cate poti cuprinde insa daca macar indraznesti sa complici aceasta matematica simpla? Habar nu am ... simt insa o amaraciune seaca ce si-a instalat tentaculele intr-un mod dezordonat incetul cu incetul, ipostaza datorata conjuncturii si mai putin a rezultatului. Dar cine mai are puterea sa fie obiectiv atunci cand esti implicat activ? Poate undeva la rece analiza ar putea avea efect!
Am urmarit de la "mantinela" o lupta sportiva secerata de dorinta atingand pe alocuri amintirile frumoase ale trecutului parizian ... si asta a fost tot ... adaugand insa: Bravo si tie Elena, de la capat maine Simona.
Felicitari amandorura, felicitari tuturor fetelor!
PS: nu pot sa nu remarc pe final lipsa de profesionalism si seceta acuta in ale cunostintelor tenisistice ale unui gazetar online ce arunca cu balegar aiurea doar pentru ca probabil el crede ca da bine. In articolul "GDF Suez/Doar Buzarnescu si Halep in optimi" publicat pe 6 mai pe www.tenis.info.ro subsemnatul absent de la meciuri stiti ce face? Citeste scorurile si isa da cu parerea intr-un asemena hal incat e atat de scarbos de urmarit vizual ( articolul ) incat macar sa vi-l recomand nu o pot face. Dar citez cu spor:
1. "Intr-o reeditare a finalei de junioare de la Roland Garros 2008, Simona Halep a invins-o fara probleme pe Elena Bogdan in primul tur al turneului de la Bucuresti. Halep s-a impus in trei seturi, scor 1-6, 6-0, 6-3 ...". Acum, a invinge fara probleme in trei seturi este ceva unic in intrecerile feminine, dar no comment!
2. "... in timp ce Irina Begu nu a facut fata acestei competitii si a fost invinsa categoric de catre slovaca Lenka Tvarovskova, scor 7-5, 6-1." Acum, de la 1-4 in primul set Irina face 5-4 si serveste, pierzand setul in final, realitati ce teoretic sunt departe de cele scrise. Ma intreb la ce capitol nu a facut fata, sa fie oare la tenis? No comment!
Pacat, mare pacat ca scriem tampenii despre cei ce atat cat reusesc bine ca reusesc ... sau nu conteaza?
Cu drag,

Reversul istoriei

Finala romaneasca dintre Elena Bogdan si Simona Halep in intrecerea junioarelor de la Roland Garros 2008 avea sa devina o pagina frumoasa de istorie predata simplu viitorului, un tablou sportiv incarcat cu vise indeplinite, planuri de urmat, ambitii de satisfacut.
Si viitorul a venit ... inversand diabolic de intortocheat circuitele ultimului act de pe arenele Parisului tocmai in inima micului Paris dezmierdat de primavara capricioasa, o mansa inaugurala (in)oportuna (ne)asteptata de calculele ambitioase din urma cu ceva timp, caci, oficial sau nu, invitatiile actuale pe tabloul pricipal al Gaz de France Suez adresate celor doua junioare au avut la baza acel moment de istorie ... anuntate tocmai de atunci, oficial sau nu.
Finala si-a mutat "locatia" in timp, aratand cu degetul un antagonism al prezentului ce merita trait din plin, astfel ca acel final de drum si-a gasit acest nou inceput de drum ca reper simetric al unei balante permanente ce guverneaza iata, ca un gardian de nadejde, la pastrarea echilibrului.
Sa fie un meci frumos cu doua castigatoare si un singur perdant, sa fie ceea ce ieri stralucea!
Cu drag,