Bucuria rasplatei

Undeva destul de departe de casa un pusti traieste clipe minunate pe care nu si le putea imagina realizabile intr-un trecut plin de angoase in care singura scapare era pentru el " vreau sa renunt la tenis". Dupa o lupta cu el si o munca zilnica, un pusti trimite telegrafic "am castigat" ... deocamdata cateva meciuri, insa cu mult mai mult decat putea sa accepte ca poate.
E seara tarziu acasa cand scriu si dupa amiaza torida undeva in America de Sud. Pustiul s-a calificat in sfertul de finala la un turneu de gradul de juniori ... pentru unii e putin, pentru altii e imens, pentru el este exact bucuria rasplatei. In cateva ore intra din nou pe teren pentru a-si depasi limitele impuse de el, de altii, de conjunctura, de experienta ... va invata din nou mai mult decat putea spera, va incerca sa inteleaga bucuria reusitei pe propria piele si nu din vorbe asa cum se intampla acum ceva timp ...
Viata e plina de surprize placute, iar asta a fost una dintre ele ... cu atat mai mult cu cat traim intr-o lume strangulata de normalitatea cutitului ucigas, fie el la propriu, fie el la figurat ...
Succes pustiule, bravo!